Institutele de cercetare vor fi evaluate, în vederea fuziunii sau desființării celor neperformante, de experți independenți cu experiență managerială / Regulile evaluărilor – stabilite printr-o metodologie aflată pe agenda ședinței de vineri a Guvernului

4.450 de vizualizări
Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com
Institutele de cercetare vor fi evaluate, în vederea unor eventuale fuziuni prevăzute în Legea de acum un an referitoare la integrarea voluntară a acestor organizații, de către trei experți evaluatori independenți. Aceștia vor fi selectați de către o Comisie de Evaluare, care are ultimul cuvânt asupra evaluărilor. Regulile de desfășurare a acestor analize sunt prevăzute într-o Metodologie al cărei proiect se află, vineri, pe agenda ședinței de guvern.

Legea 25/2023, adoptată în urmă cu un an și care stabilește integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România, prevede, în vederea acestor integrări, ca organizațiile de profil să fie evaluate din punct de vedere al performanței lor. Potrivit aceleiași legi, ele vor fi încadrate în 3 clase de performanță, iar cele unde se constată performanța cea mai scăzută (clasa a III-a)  urmează să fie „transformate”, adică să treacă prin proces de fuziuni sau să se desființeze.

  • Nota de fundamentare a proiectului de Metodologie aflat vineri pe agenda guvernului  face trimitere la o analiză europeană din 2022, ce constată, între altele, o fragmentare masivă a sectorului de cercetare din România, unde în 2021 existau peste 300 de organizații publice de cercetare: 46 institute de cercetare, 87 de universități acreditate, 60 institute și centre aflate în coordonarea Academiei, 49 unități de cercetare coordonate de Academia de Științe Medicale, 72 de entități coordonate de Academia de Științe Agricole și Silvice. Nota amintește că, prin PNRR, România s-a angajată să implementeze recomandările europene până în trimestrul al II-lea din 2026.
Principalele prevederi ale proiectului de Norme metodologice privind evaluarea performanței organizațiilor de cercetare

Documentul detaliază modul de organizare și componența unei Comisii de Evaluare a performanței acestor organizații, formată din membri-specialiști: 7 din străinătate, 6 afiliați unor universități, 6 afiliați unor INCD-uri, 6 afiliați unor institute ale Academiei Române sau academiilor de ramură, 3 afiliați altor categorii de organizații, selectați prin concurs. Comisia de concurs e numită prin ordin al ministrului cercetării.

  • Membrii Comisiei trebuie să fie experți (titlu de doctor, profesor universitar/conferențiar, cercetător științific grad I sau II), cu experiență în management organizațional. În plus, ei trebuie să întrunească cel puțin alte două din următoarele condiții: au activitate de cercetare recentă, au participat la cel puțin două evaluări în programe naționale/internaționale, au câștigat cel puțin un proiect de cercetare cu buget de peste 100.000 euro, prin competiție.

Comisia de Evaluare selectează experți evaluatori. Câte 3 astfel de experți evaluează fiecare organizație de cercetare. Ei trebuie să aibă expertiză în domeniile de activitate specifice și să aibă competențe similare membrilor Comisiei de Evaluare – inclusiv cele obligatorii privind titlul deținut (profesor, conferențiar, cercetător științific gr. I sau II), și experiență în management organizațional.

Procesul de evaluare va avea o platformă online, unde accesul va fi oferit de MCID. Evaluările încep în 45 de zile de la publicarea anunțului MCID cu privire la începerea acestui proces. Pe respectiva platformă online vor fi încărcate și rapoartele de autoevaluare întocmite de organizațiile de cercetare după modelul stabilit prin această metodologie.

Evaluatorii independenți realizează evaluări individuale la organizațiile analizate, un raportor întocmește, pe baza acestor evaluări, un raport preliminar, urmat de un raport de evaluare final, care e trimis Comisiei de Evaluare. Analiza determină un scor de performanță pentru fiecare organizație, pe baza căreia aceasta este încadrată într-o clasă de performanță: 

  • Peste 150 puncte – clasa I de performanță
  • 60-150 de puncte – clasa a II-a de performanță
  • Sub 60 de puncte – clasa a III-a de performanță.

Comisia de Evaluare analizează raportul final și motivează aprobarea sau respingerea acestuia și propune emiterea unui ordin de ministru prin care organizația de cercetare e încadrată într-o clasă de performanță.

Proiectul Normelor metodologice – evaluarea organizațiilor de cercetare:

Citește și:
Institutele de cercetare care vor fi comasate vor fi stabilite pe baza unor “criterii orientative”, în două luni de la intrarea în vigoare a noii Legi privind măsuri fiscal-bugetare / Fuziunile trebuie să se încheie cu jumătate de an înaintea termenului limită propus pentru evaluarea institutelor / 15% țintă de reducere a cheltuielilor prin comasări – proiect de lege  

Photo © Rawpixelimages | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Orice padure are si uscaturi. Dar si orice curatare de uscaturi poate aduce pagube. Uneori insemnate. Si curatitorii de uscaturi fac uneori o treaba de Rahat caci fac totul exact dupa mintea lor. Unii evaluatori cred ca toti cercetatorii trebuie sa produca articole pe banda in orice moment. Ce vor face cercetatorii valorosi aflati intr-un institut mai putin valoros ? Ii vom baga in somaj daca vom desfinta institutul ?
    Romania are cei mai putini cercetatori pe cap de locuitor din Uniunea Europeana.
    Salariile cercetatorilor sunt infime in raport cu nivelul lor de pregatire. Ultimii zece ani au consemnat o reducere substantiala a investitiilor in cercetare. Competitii de proiecte sunt din ce in ce mai putine, cu mai putini bani si cu intervale de realizare a proiectelor mai mici.
    Lucrurile sunt complet demotivante pentru cercetatori. Dl Ciuca vorbea de o alocare de 1% din PIB anul trecut pentru anul 2024. Din pacate alocarea in prezent este cam 0,1% din PIB.
    In prezent cariera de cercetator in Romania nu mai are nici un pic de atractivitate.
    Eforturile guvernantilor pentru asigurarea unei bune documentari a cercetatorilor sunt mediocre.
    Asigurarea accesului cercetatorilor la literatura de specialitate este partiala.

  2. Ar trebui sa avem mai putine institute de cercetare
    si mai putini cercetatori.
    Din economiile facute sa poata sa fie platite pensiile speciale.
    Romania trebuie sa-si consolideze statutul de tara esuata, fara
    Nici un viitor.

    1. E bine să descopere și putorile din cercetare și catedrele universitare că nimeni nu este indispensabil în definitiv în țara asta și că au supt-o degeaba să se sinecurizeze acolo unde sunt. Veți munci realmente, nu doar declarativ, să nu crăpați de foame.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studiile cu frecvență redusă de la Universitatea Maritimă, acceptate de autoritatea ce asigură calitatea în învățământul superior, ARACIS, nu îndeplinesc o condiție-cheie pentru formarea profesioniștilor din domeniul maritim, susține Autoritatea Navală Română în cazul absolvenților rămași fără brevete

Condițiile impuse printr-o convenție internațională pentru educația și formarea profesioniștilor din domeniul maritim nu sunt îndeplinite de studiile la forma de învățământ cu frecvență redusă de la Universitatea Maritimă din…
Vezi articolul

„Suntem 4,9 milioane de tineri și vă spunem NOI dacă avem nevoie de educație sexuală!” Educația sexuală în școli, motiv de scandal între AUR, Ministerul Educației și o coaliție de ONG-uri

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere explicații Ministerului Educației, după ce secretarul de stat Maria Ștefania Manea a fost citat într-un comunicat de presă al unor organizații neguvernamentale care anunță…
Vezi articolul