Institutele de cercetare care vor fi comasate vor fi stabilite pe baza unor “criterii orientative”, în două luni de la intrarea în vigoare a noii Legi privind măsuri fiscal-bugetare / Fuziunile trebuie să se încheie cu jumătate de an înaintea termenului limită propus pentru evaluarea institutelor / 15% țintă de reducere a cheltuielilor prin comasări – proiect de lege  

Institutele de cercetare care, până cel târziu la sfârșitul anului viitor, vor fi evaluate drept neperformante trebuie să fuzioneze cu alte organizații de cercetare sau să se desființeze, potrivit proiectului de Lege privind măsuri fiscal bugetare, pus în transparență de Ministerul Finanțelor. Proiectul menționează și reduceri de 15% a cheltuielilor pentru institutele neperformante, pe lângă o serie de alte reduceri care se aplică instituțiilor publice. Pentru acest act normativ, Guvernul intenționează să-și asume răspunderea în Parlament, ceea ce presupune o adoptare rapidă.

Cu cât va scădea numărul institutelor de cercetare este incert: proiectul vorbește de comasarea a 20%, procent vehiculat de la început de reprezentanții guvernului, dar este vorba de 20% dintr-o gamă largă de instituții, nu doar institute de cercetare. Lista institutelor care vor fi comasate trebuie să fie întocmită în două luni după ce legea intră în vigoare, pe baza unor “criterii orientative”, iar procesul comasării să se finalizeze până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care evaluarea institutelor are ca termen limită finalul anului 2024 – detalii mai jos.  

Proiectul de “Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung” dedică o secțiune întreagă măsurilor de “disciplină economico-financiară” ce vizează institutele de cercetare-dezvoltare. Aceste măsuri sunt versiunea oficială a celor anunțate încă din vară de guvern.

Principalele schimbări aplicate institutelor de cercetare prin proiectul de lege:

Articolul LV prevede ca institutele considerate neperformante să fuzioneze sau să se desființeze.  Clasa de neperformanță – sau clasa a III-a de performanță, conform Legii 25 de la începutul acestui an – va fi stabilită în urma unui proces de evaluare care trebuie să se încheie până cel târziu la 31 decembrie 2024.

• “Art. LV (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea 25/2023 privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul European de Cercetare, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică publicată în Monitorul Oficial al României nr.33 din 11 ianuarie 2023, institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 din OG 57/2002 privind cercetarea ştiințifică și dezvoltarea tehnologică publicată în Monitorul Oficial al României 643 din 30 august 2002, încadrate în clasa a III – a de performanță în urma evaluării performanței pentru integrare desfășurată în baza Legii 25/2023 fuzionează cu alte organizații de cercetare sau se desființează si se lichidează la propunerea ordonatorilor principali de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea cărora acestea se află. Procesul de evaluare a performanței pentru integrare se desfășoară prin grija ordonatorilor principali de credite în subordinea/coordonarea/autoritatea institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare se află până cel târziu la data de 31 decembrie 2024;”

Pentru fuziunea unui institut de cercetare cu o altă organizație de cercetare mai performantă este nevoie și de acordul acesteia din urmă și a operatorului de credite:

• “Art. LV (2) În cazul în care în procesul de fuziune a unui institut, centru sau stațiune de cercetare – dezvoltare, respectiv institut național de cercetare – dezvoltare încadrat în clasa a III -a de performanță cu o altă organizație de cercetare sau cu alte organizații de cercetare este implicată o organizație de cercetare încadrată în clasele a I -a sau a II -a de performanță este necesar și acordul acesteia precum și acordul ordonatorului principal de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea căruia aceasta se află;”

Astfel de fuziuni, precum și desființarea și lichidarea unui institut se fac prin hotărâre de guvern sau, în cazul celor înființate prin lege, se realizează tot prin lege, la propunerea guvernului.

Același proiect prevede ca, până la 31 decembrie 2024, ordonatorii principali de credite să ia măsuri pentru reducerea cu cel puțin 15% a cheltuielilor de personal și a celor materiale pentru toate institutele neperformante.

• “Art. LV (6) Până la data de 31 decembrie 2024 ordonatorii principali de credite au obligația de a lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încât cheltuielile de personal respectiv cheltuielile materiale și servicii pentru toate institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare – dezvoltare aflate în subordonarea/coordonarea/autoritatea lor și încadrate în clasa a III – a de performanță să fie reduse cu cel puțin 15% față de execuția bugetară a cheltuielilor înregistrate conform legii în contul de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2023;”

Cele care urmează să fuzioneze sau să intre în lichidare pot finaliza implementarea contractelor de finanțare indiferent de sursa de finanțare și nu mai pot implementa contracte de finanțare noi. Din momentul în care au fost propuse pentru fuziune sau desființare, ele nu mai pot majora cheltuielile de personal (cu excepția indexărilor și a altor măsuri dispuse prin lege).

Proiectul impune o limită pentru numărul de posturi de cercetare în institutele formate în urma unei fuziuni:

• “Art LV (9) În cazul fuziunii unui institut, centru sau stațiune de cercetare – dezvoltare, respectiv institut național de cercetare-dezvoltare încadrat în clasa a III- a de performanță cu o altă organizație de cercetare sau cu alte organizații de cercetare numărul total de posturi de cercetare în entitatea nou creată nu poate depăși numărul de posturi de cercetare ale organizațiilor de cercetare care fuzionează. Numărul total de posturi pentru personalul de conducere si pentru personalul tehnic, economic si administrativ in entitatea nou creată nu poate depăși numărul de posturi cel mai mic de acest tip care exista într-o singura organizație de cercetare dintre cele care fuzionează.”

Consiliile de administrație ale institutelor de cercetare se reduc de la 7-9 membri la maxim 5. Mai precis, se modifică Art.21 din OUG 57/2002 privind cercetarea științifică, astfel:

• “Conducerea institutului național se exercită de către consiliul de administrație, format din maxim 5 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentantul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, reprezentantul organului administrației publice coordonator al institutului național, reprezentantul Ministerului Finanțelor, reprezentantul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și directorul general al institutului național, care este și președintele consiliului de administrație, precum și președintele Consiliului științific al institutului național. Consiliul de administrație se numește prin ordin al conducătorului organului administrației publice coordonator, cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare și hotărăște în toate problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe”.”

Câte institute vor dispărea într-o formă sau alta?

Nu este clar menționat. Proiectul menționează o limită minimă pentru “comasare”: “cel puțin 20% din numărul acestora”, dar “acestea nu sunt numai institute de cercetare, ci o serie largă de organizații aflate sub autoritatea guvernuluI. Astfel:

• “Art. LVII (1) Institutele, Institutele Naționale, Agențiile, Autoritățile, Comisiile de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplinește funcția de ordonator principal de credite se comasează cu cel puțin 20% din numărul acestora;”

Procesul de comasare trebuie să se finalizeze până la 30 iunie 2024 – cu jumătate de an înaintea termenului stabilit pentru încheierea evaluării institutelor de cercetare. Iar lista institutelor care vor fi comasate trebuie stabilită de Secretarul General al Guvernului în 2 luni de la data intrării în vigoare a legii. Totodată, procesul trebuie să rezulte într-o reducere cu 15% a cheltuielilor:

“Art. LVII (2) Procesul de comasare are loc începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 30 iunie 2024;

(3) Comasarea prevăzută la alin.(1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ:

• a) reducerea cu minim 15% a cheltuielilor materiale și servicii;
• b) reducerea cu minim 15% a numărului de posturi efectiv ocupate proporțional atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție;

(3) Secretarul General al Guvernului are obligația de a stabili lista Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului care intră în proces de comasare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Lista se aprobă prin decizie a secretarului general și se publică în Monitorul Oficial al României Partea I, cu luarea în considerare a următoarelor criterii orientative:

• a) gradul de similaritate ridicat a obiectului de activitate al structurilor organizatorice aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului;
• b) gradul redus de utilitate publică a activităților desfășurate de acestea;
• c) raportul dintre volumul de muncă al activității desfășurate și numărul de personal angajat pe posturi;
• d) eficiența activității desfășurate și rezultatele concrete obținute în activitatea desfășurată;”

Desființarea automată a unor institute. Alte măsuri

Există și o serie de institute care se desființează automat dacă întrunesc, cumulativ, o serie de condiții formulate pe alocuri în termeni generali, precum activitate care “nu este de interes și uz public” sau raportul muncă-rezultate “nu justifică funcționarea entității publice”. Astfel (n.red.: numerotarea este cea care apare în proiectul de lege):

“Art. LVIII (1) Institutele, Institutele Naționale, Comisiile/Comisiile de Specialitate indiferent de natura acestora și forma lor de organizare aflate în coordonarea / subordonarea / autoritatea / controlul Parlamentului României și a Secretariatului General al Guvernului care îndeplinesc majoritar, cumulativ, condițiile de mai jos, intră în proces de desființare și lichidare astfel:

• a) au un număr de maxim 25 de posturi prevăzute în organigramele și statele de funcții aprobate potrivit legii;
• b) rezultatele activității desfășurate nu stau la baza fundamentării strategiilor respectiv politicilor publice;
• f) raportul dintre volumul de muncă a activității desfășurate/rezultatele obținute nu justifică funcționarea entității publice;
• g) activitatea desfășurată nu este de interes și uz public;
• h) entitatea publică a avut un număr de sub 100 de interacțiuni/răspunsuri/petiții a căror beneficiari a fost populația;
• i) are încadrat personal cu funcții de conducere în procent de peste 8%;
• j) au avut constatări prin rapoarte ale Curții de Conturi prin care se constată abateri și prejudicii ca urmare a încălcării legislației;”

Proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare prevede și o serie de măsuri care se aplică institutelor de cercetare în cadrul mai larg al instituțiilor publice. Astfel, proiectul prevede că posturile vacante sau fără personal încadrat existente la data intrării în vigoare a legii se desființează – Art. XVII. Același articol prevede că personalul cu funcții de conducerere eliberat din funcția deținută în urma unei reorganizări “are dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau o funcție publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacantă, pentru care îndeplinește condițiile de ocupare”.

Funcția de șef birou se desființează.

Un alt articol (Art. XXX(1)) prevede că, din 1 iulie 2024, instituțiile publice cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale/locale, pot să-și desfășoare activitatea dacă întrunesc două condiții (există și excepții): 

• “a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.
• b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar.”

Documentul pus în transparență de Ministerul Finanțelor, integral:

Photo 50804597 © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

INTERVIU Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan: Sistemul românesc va fi „mapat” până la mijlocul lui 2024, împreună cu Banca Mondială, cu efect asupra trecerii institutelor de cercetare la universități sau în consorții / Câte institute vor fi comasate?

Numărul institutelor de cercetare urmează să fie redus, prin comasare, cu minimum 20%, ca parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate miercuri – ministrul Finanțelor, Marcel Boloș / Reduceri de 15% pentru personal și cheltuieli de funcționare, în cazul comasărilor