Situația Institutelor Confucius, organisme controlate de China și instalate în instituții de învățământ superior în multe state, inclusiv România, face obiectul unei ample analize a relației între structurile de putere și mediul academic din Marea Britanie, analiză publicată de University World News. Cum începe și unde încetează acțiunea “fermă” a autorităților de la Londra, atunci când vine vorba despre aceste organisme considerate a fi factor de risc și care au fost deja forțate să se închidă în țări precum SUA sau Australia?
- Institutele Confucius au luat ființă și în învățământul superior românesc, în universități precum cea din București, Universitatea din Sibiu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj sau Transilvania din Brașov. Institutele se prezintă drept “poli de excelență în comunicare interculturală și cooperare internațională eficientă”. Considerate inițial instrumente de “soft power” ale Chinei în țările lumii, ele au ajuns, în ultimii ani, să fie considerate de mai multe țări occidentale drept instrumente de propagandă și colectare de informații. În România, la începutul acestui an, s-au făcut auzite unele controverse în momentul în care mai multe unități de învățământ și-au exprimat intenția de a înscrie elevi la cursuri de limbă chineză organizate de o clasă Confucius în cadrul Universității Ovidius.
În Marea Britanie, deși sunt voci care acuză în mod categoric aceste institute de acțiuni în interesul Chinei și contrar intereselor de libertate academică, de libertate a cuvântului și de securitate în interiorul universităților unde funcționează, instabilitatea politică și jocurile puterii fac ca situația celor 30 de astfel de instituții din Regat să fie departe de a fi tranșată, deși actualul premier lăsase de înțeles că intenționează să le închidă, reiese dintr-o analiză pe această temă publicată de University World News.
Potrivit sursei citate, pe de o parte, în Parlamentul de la Londra este în dezbatere un proiect de lege privind operațiunile de influență ale altor țări, proiect ce ar putea avea efecte asupra Institutelor Confucius, Pe de altă parte, premierul Rishi Sunak dăduse semnale că dorește închiderea lor, acesta și-a schimbat tonul în privința Chinei, în ultima vreme. Iar din cauza instabilității politice – Sunak este al treilea premier al Marii Britanii în tot atâtea luni – universitățile nu fac niciun pas pe cont propriu, așteptând să vadă ce va face guvernul.
- Deși predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, manifestase o atitudine dură în privința relațiilor cu Republica Populară și pentru început noul premier abordase un ton similar, publicația citată arată că acesta pare să-și fi înmuiat tonul în ultima vreme: recent, în Bali, el nu a mai descris China drept o “amenințare” sistemică, așa cum fac SUA și alți aliați, ci drept o “provocare”, atitudine considerată de comentatori drept un semn că el dorește să evite confruntări cu Beijingul.
În același timp, însă, alte autorități britanice mențin un ton dur: pe 16 noiembrie, directorul agenției de informații MI5, Ken McCallum, a declarat într-o evaluare anuală că autoritățile chineze “cultivă active” în mediul academic, de afaceri și în Parlament, iar un membru al guvernului responsabil cu securitatea, Tom Tugendhat, sancționat anul trecut de China din cauza criticilor sale privind tratamentul aplicat de autoritățile chineze etnicilor uiguri din provincia Xinjiang, a spus că premierul ar lua în calcul închiderea celor 30 de Institute Confucius din Marea Britanie, institute care “amenință libertățile civile din multe universități britanice”.
Proiecte împotriva “interferențelor” unor instituții precum rețeaua Confucius
În plan legislativ, acțiunile din Parlamentul de la Londra ar putea, dacă nu închide direct Institutele Confucius, să le determine pe acestea să se închidă singure, potrivit sursei citate.
- Un proiect de lege incriminează “interferențele inadecvate în democrația și societatea civilă a Marii Britanii”, de exemplu prin dezinformare și ar putea obliga organizațiile strâns legate de guvernele altor țări să se înregistreze ca agenți ai unei puteri străine.
- Un grup de parlamentari a înaintat un amendament pentru un alt proiect de lege, care ar cere universităților să monitorizeze finanțarea internațională a furnizorilor de învățământ superior, aici intrând și institutele finanțate de China.
University World News amintește că măsuri similare au fost adoptate și în Australia și SUA, unde Institutele Confucius au preferat să se închidă sau să se înregistreze ca instituții separate, decât să permită ca angajații lor chinezi să se înregistreze ca “agenți străini”. În SUA, potrivit publicației, mai există 20 de Institute Confucius, din cele 100 câte au existat, în timp ce în țări europene precum Germania sau Olanda aceste organizații s-au închis rapid ori s-au separat de universități.
Universitățile – în expectativă. Un raport despre banii chinezi
Sursa citată menționează că universitățile nu au un punct de vedere comun și evită să se pronunțe într-un mediu în care guvernul acționează “contradictoriu și confuz”. Unele dintre ele se confruntă cu dileme: deși se fac simțite măsuri prin care universitățile încearcă să reducă finanțarea obținută din China (prin studenți internaționali, prin Institutele Confucius sau prin proiecte de cercetare), aceasta rămâne una considerabilă.
Este citat un raport publicat luna trecută de un grup de analiză pe teme de politică externă și securitate, Henry Jackson Society, potrivit căruia cele aproximativ 30 de Institute Confucius din Marea Britanie ar fi fost finanțate până acum cu aproximativ 46 de milioane de lire sterline de către surse din China, în special de către guvernul chinez.
Autorii raportului menționat afirmă că institutele, pretinzând că sunt centre de învățare a limbii engleze, ar face “incursiuni în politică, iar printre politicienii care au primit finanțare de la Institutele Confucius se numără grupuri parlamentare și de voluntari” care ar interacționa strâns cu aceste organizații. Totodată, raportul acuză legături între entități britanice și organisme de propagandă ale Partidului Comunist Chinez, plăți către politicieni britanici și implicare în stabilirea unor parteneriate între universitățile britanice și cele din China.
- Pe de altă parte, potrivit publicației citate, Beijingul insistă că institutele respectă regulile instituțiilor-gazdă și legile țărilor unde funcționează, iar sancțiunile din Europa ar fi fost determinate de presiuni ale SUA.
Foto: © Bbbar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.