Un aspect negativ identificat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău se referă la comoditatea profesorilor de chimie în aplicarea achizițiilor dobândite la cursurile de formare. Este vorba despre raportul cu Starea învățământului buzoian în anul școlar 2023-2024.
- În Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Serenella Dinu este responsabilă de disciplinele Fizică, Biologie și Chimie. Recent, aceasta a fost detașată la Ministerul Educației să fie inspector pe Chimie, potrivit surselor Edupedu.ro. Ea ar fi responsabila pentru Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori (IJSO) care se va organiza pe 2-12 decembrie în România pentru peste 600 de participanți din 60 de țări.
- Serenella Dinu a făcut un autodenunț în aprilie, după olimpiada județeană de Fizică din Buzău. Atunci, aceasta a spus că a recorectat din proprie inițiativă lucrările elevilor participanți, fără să aibă vreo contestație depusă în acest sens, după desigilarea lucrărilor. Potrivit acesteia, „s-a autosesizat” când a observat un punctaj mic pentru un elev pe care îl considera performant.
Un alt aspect se referă că preocuparea scăzută a unor cadre didactice pentru individualizarea/diferenţierea învăţării, în raport cu nevoile/interesele elevilor. Potrivit raportului, demersul didactic este uneori centrat pe transmiterea de informaţii şi mai puţin pe formarea şi consolidarea deprinderilor de lucru, a competenţelor specifice şi generale vizate de programele şcolare.
La disciplina Chimie au fost identificate următoarele aspecte negative, conform raportului ISJ Buzău:
- sunt situații în care în proiectarea didactică realizată competenţele specifice şi obiectivele operaţionale nu sunt corelate sau sunt confundate cu activităţi de învăţare;
- preocuparea scăzută a unor cadre didactice pentru individualizarea/diferenţierea învăţării, în raport cu nevoile/interesele elevilor;
- preocupări reduse pentru respectarea ritmului de lucru al elevilor, urmare a volumului mare de sarcini de lucru propuse în lecţie; activităţile de învăţare bazate mai mult pe teorie şi prea puţin pe caracterul practic-aplicativ al acestora, pe experimentul de laborator;
- demersul didactic este uneori centrat pe transmiterea de informaţii şi mai puţin pe formarea şi consolidarea deprinderilor de lucru, a competenţelor specifice şi generale vizate de programele şcolare;
- preluarea unor modele de proiecte fără a le adapta specificului clasei;
- slaba preocupare pentru stimularea dezvoltării gândirii critice şi creatoare a elevilor, implicarea slabă a elevilor în analiza critica a informaţiilor pe care ei înşişi le cercetează;
- valorificarea incompletă a valenţelor metodelor complementare de evaluare şi a instrumentelor de evaluare în realizarea evaluării de proces;
- slaba implicare a elevilor în procesul de autoevaluare, de automonitorizare a progresului, de gestionare a propriei învăţări, de conştientizare a dificultăţilor în învăţare;
- inconsecvenţa în utilizarea unor instrumente adecvate, necesare evaluării unor competenţe;
- respectarea parţială a algoritmului specific proiectării evaluărilor de sinteză (sumative);
- slaba preocupare pentru cunoaşterea de către elevi a criteriilor de evaluare;
- ponderea mare a metodelor tradiţionale de evaluare;
- slaba preocupare în crearea unor situaţii de învăţare în care elevii să beneficieze de posibilitatea de a explora acelaşi concept, utilizând materiale variate; utilizarea de către elevi a calculatorului neprogramabil în efectuarea unor calcule simple.
- dotare insuficientă a şcolilor cu aparatura electronică (laptop, videoproiector, ecran, tablete etc.);
- slaba dotare a şcolilor cu truse/ ustensile de laborator/ reactivi necesare realizării unor experimente;
- comoditate în aplicarea achiziţiilor dobândite de cadrele didactice în cadrul cursurilor de formare la care participă.
Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău poate fi consultat mai jos:
„Am avut o clasă întreagă fără profesori până în 10-12 septembrie”, a spus Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info. Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că „nu mai avem profesori de chimie, de fizică, de matematică, deci este un semnal de alarmă pe care Guvernul trebuie să-l perceapă corect”.
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Foto: © Vladek | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.