Inspectoratul Școlar Buzău critică profesorii de chimie și scrie că au o „comoditate în aplicarea achiziţiilor dobândite la cursurile de formare”

46 de vizualizări
Foto: © Vladek | Dreamstime.com
Un aspect negativ identificat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău se referă la comoditatea profesorilor de chimie în aplicarea achizițiilor dobândite la cursurile de formare. Este vorba despre raportul cu Starea învățământului buzoian în anul școlar 2023-2024.
  • În Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Serenella Dinu este responsabilă de disciplinele Fizică, Biologie și Chimie. Recent, aceasta a fost detașată la Ministerul Educației să fie inspector pe Chimie, potrivit surselor Edupedu.ro. Ea ar fi responsabila pentru Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori (IJSO) care se va organiza pe 2-12 decembrie în România pentru peste 600 de participanți din 60 de țări.

Un alt aspect se referă că preocuparea scăzută a unor cadre didactice pentru individualizarea/diferenţierea învăţării, în raport cu nevoile/interesele elevilor. Potrivit raportului, demersul didactic este uneori centrat pe transmiterea de informaţii şi mai puţin pe formarea şi consolidarea deprinderilor de lucru, a competenţelor specifice şi generale vizate de programele şcolare.

La disciplina Chimie au fost identificate următoarele aspecte negative, conform raportului ISJ Buzău:

  • sunt situații în care în proiectarea didactică realizată competenţele specifice şi obiectivele operaţionale nu sunt corelate sau sunt confundate cu activităţi de învăţare;
  • preocuparea scăzută a unor cadre didactice pentru individualizarea/diferenţierea învăţării, în raport cu nevoile/interesele elevilor;
  • preocupări reduse pentru respectarea ritmului de lucru al elevilor, urmare a volumului mare de sarcini de lucru propuse în lecţie; activităţile de învăţare bazate mai mult pe teorie şi prea puţin pe caracterul practic-aplicativ al acestora, pe experimentul de laborator;
  • demersul didactic este uneori centrat pe transmiterea de informaţii şi mai puţin pe formarea şi consolidarea deprinderilor de lucru, a competenţelor specifice şi generale vizate de programele şcolare;
  • preluarea unor modele de proiecte fără a le adapta specificului clasei;
  • slaba preocupare pentru stimularea dezvoltării gândirii critice şi creatoare a elevilor, implicarea slabă a elevilor în analiza critica a informaţiilor pe care ei înşişi le cercetează;
  • valorificarea incompletă a valenţelor metodelor complementare de evaluare şi a instrumentelor de evaluare în realizarea evaluării de proces;
  • slaba implicare a elevilor în procesul de autoevaluare, de automonitorizare a progresului, de gestionare a propriei învăţări, de conştientizare a dificultăţilor în învăţare;
  • inconsecvenţa în utilizarea unor instrumente adecvate, necesare evaluării unor competenţe;
  • respectarea parţială a algoritmului specific proiectării evaluărilor de sinteză (sumative);
  • slaba preocupare pentru cunoaşterea de către elevi a criteriilor de evaluare;
  • ponderea mare a metodelor tradiţionale de evaluare;
  • slaba preocupare în crearea unor situaţii de învăţare în care elevii să beneficieze de posibilitatea de a explora acelaşi concept, utilizând materiale variate; utilizarea de către elevi a calculatorului neprogramabil în efectuarea unor calcule simple.
  • dotare insuficientă a şcolilor cu aparatura electronică (laptop, videoproiector, ecran, tablete etc.);
  • slaba dotare a şcolilor cu truse/ ustensile de laborator/ reactivi necesare realizării unor experimente;
  • comoditate în aplicarea achiziţiilor dobândite de cadrele didactice în cadrul cursurilor de formare la care participă

Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău poate fi consultat mai jos:

Am avut o clasă întreagă fără profesori până în 10-12 septembrie”, a spus Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info. Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că „nu mai avem profesori de chimie, de fizică, de matematică, deci este un semnal de alarmă pe care Guvernul trebuie să-l perceapă corect”.

România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Foto: © Vladek | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Sorin Hagiu, director de școală: Am avut o clasă întreagă fără profesori până în 10-12 septembrie / Nu mai avem profesori de chimie, de fizică, de matematică, spune liderul sindical Simion Hăncescu
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale: Am format cam vreo 70% din numărul total de profesori de fizică, undeva la 3.100 / Învățarea prin investigație e abordarea pe care noi o promovăm la fizică și într-o anumită măsură la chimie, spune acesta
Elevii care intră în clasa a XII-a să se pregătească constant pentru Bacalaureatul la Chimie, profesorii să găsească un echilibru în predare și recapitulare, să organizeze simulări și să gestioneze „ruptura” din programele școlare – recomandări din reperele metodologice 2024-2025
DESCARCĂ Model de evaluare inițială Chimie clasa a XII-a, glosare de termeni și concepte, fișe de lucru și de evaluare experimentală și propuneri de planificare calendaristică pentru toate profilurile și specializările – reperele metodologice 2024-2025
Misiunea profesorului de chimie este de a face orele din clasa a XII-a cât mai interactive și centrate pe elev, conform Ministerului Educației

2 comments
  1. >> comoditatea profesorilor de chimie în aplicarea achizițiilor dobândite la cursurile de formare

    In mod normal se procedeaza asa. Se face o evaluare (anuala) si se stabilesc niste obiective pentru profesor in anul care urmeaza. Seful lui (aka un director adjunct responsabil cu formarea) ii propune profesorului sa participe la niste cursuri conform nevoilor sale, identificate la evaluare.

    Inainte de curs directorul adj. se intalneste cu profesorul, sa zicem 15-30 min, si discuta asteptarile de la curs si modul in care se va face transferul in practica, eventual si un share de impresii cu colegii.

    Dupa curs profesorul beneficiaza de ajutor pentru transferul la practica (discutii cu seful, asistenta la ore, etc.) si in functie de buget de coaching, cu un coach profesionist (poate fi un coleg certificat).

    In concluzie nu e vorba de comoditate ci de management al resurselor umane de proasta calitate.

  2. D-na Dinu întotdeauna își critica profesorii în loc sa ii laude căci săracii nu au cele necesare.De ce nu zice d-na inspector de faptul ca nu are oameni pe fizica și chimie și ca de multe ori din cauza comportamentului dânsei cu nou veniții,aceștia în următorul an pleacă? Când se duce în inspectii în loc îi îndrume, atunci când nu îi convine pleaca din inspectie,își jignește oamenii. Să mai treacă pe la catedra și dansa,dar în rural unde se lucrează greu cu elevii nu la oraș.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii și studenții români din străinătate vor beneficia de asigurare medicală fără plata contribuției / Absolvenţii facultăţilor de Medicină, Stomatologie și Farmacie vor fi asigurați încă şase luni de la absolvire – lege adoptată de Camera Deputaților, for decizional

Elevii, studenţii şi studenţii-doctoranzi înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din altă ţară vor beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuţiei, potrivit unui proiect de lege adoptat, marți,…
Vezi articolul

Profesorul și scriitorul Radu Vancu, reacție la propunerea Academiei Române de a desființa Institutul de Istorie a Religiilor: E pur și simplu exasperant că trăim într-o cultură care-și amputează toate instituțiile funcționale pe care, cu chiu și vai, le generează

Semnal de alarmă din partea scriitorului și profesorului Radu Vancu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), față de decizia Academiei Române de a desființa, printre altele, Institutul de…
Vezi articolul