Inspecții an școlar 2024-2025. Profesorii cu rezultate slabe la examenele naționale sunt vizați în cadrul inspecțiilor de specialitate, potrivit ISJ Dolj

Pentru anul școlar 2024-2025, graficul inspecțiilor școlare a fost publicat de Inspectoratul Școlar Județean Dolj. La stabilirea graficului s-a ținut cont, printre altele, și de rezultatele la examenele de la examenul național de Bacalaureat și de la Evaluarea Națională, conform documentului publicat de inspectoratul școlar. Vezi mai jos, în articol, planificarea inspecțiilor.

„La stabilirea graficului de inspecții şcolare pentru anul școlar 2024-2025 s-a ţinut cont de: rezultatele la examenele naționale (procentul de promovabilitate la examenul de Bacalaureat Național și notele mai mici de 5 la examenul de Evaluare Națională), ponderea notelor în scădere la examenele naționale comparativ cu anul școlar trecut, unele disfuncţionalități sesizate în activitatea unităţilor de învăţământ (sesizări, reclamații), ritmicitatea cu care trebuie să se desfăşoare inspecţia şcolară generală și solicitarea unităţilor scolare pentru efectuarea inspecțiilor scolare”, se arată în documentul ISJ Dolj.

Este vorba despre inspecții tematice, inspecții școlare generale și inspecții de specialitate. Potrivit ISJ Dolj, inspecțiile de specialitate vizează, spre exemplu, profesorii debutanți și profesorii cu rezultate slabe la examenele naționale.

„Soluția nu este sancționarea școlilor cu rezultate slabe, ci sprijinul suplimentar pe care îl acordăm comunităților școlare și fiecărui elev în parte”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca, la întâlnirea cu inspectorii școlari generali care a avut loc la Poiana Brașov. Declarațiile au fost făcute în contextul îmbunătățirii rezultatelor de la examenele naționale.

În februarie, Monica Anisie, fost ministru al Educației, a declarat la emisiunea “Profesor și Părinte AZI,” difuzată pe A7 TV, că „rolul inspecției școlare este de consiliere. Inspectorii școlari trebuie să-i consilieze pe profesori, să vină în întâmpinarea nevoilor acestora”.

Graficul inspecțiilor școlar poate fi consultat mai jos:

Despre inspecțiile școlare

Tipuri de inspectie școlară și cine le realizează, potrivit normelor în vigoare, adică regulamentului de inspecție inspecție a unităților de învățământ preuniversitar din decembrie 2020.

„Inspecția unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza de către:

• Ministerul Educației și Cercetării;
• inspectoratele școlare.

După conținutul/obiectul principal al inspecției, se disting trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate.

1. Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora. 
2. Inspecția tematică este o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al personalului care deservește aceste instituții, în principal, a/al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în direcția îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.
3. Inspecția de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu predate sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

Tipurile de inspecție de specialitate sunt:

• inspecția de specialitate curentă;
• inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;
• inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;
• orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații”.

Despre rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2024

În urma contestațiilor, 74,5% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Națională 2024, în creștere cu 0,1%, față de rezultatele inițiale, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației.

Au fost depuse 27.642 de contestații, adică cel mai mare număr de lucrări din ultimii 10 ani. Pentru 14.720 de lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 9.646 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere, conform. Ministerului Educației. Numărul total de note modificate după contestații este de 24.366.

A crescut numărul elevilor cu media generală 10 la Evaluarea Națională 2024, după rezolvarea contestațiilor, potrivit Ministerului Educației. Inițial erau 65 de medii de 10. După soluționarea contestațiilor, numărul lor a crescut la 74. Concret, 9 din elevii care au făcut contestații au obținut medie maximă.

Un elev de la Școala Gimnazială nr. 190 din București a obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română, după ce inițial primise 7.70. După contestație, nota i-a crescut cu 2.3 puncte. Media elevului a crescut, după contestații și schimbarea notei la română, de la 8.8, la 9.95.

Edupedu.ro a scris și despre cazul unui elev din Târgoviște a obținut 4 puncte la contestație la Limba și literatura română.

Pentru un elev din Vrancea, care a primit 3,50 la Matematică la Evaluarea Națională 2024 și care a obținut după contestație nota 9,75, inspectoratul școlar a precizat că „a fost o eroare umană de încărcare a tezei pe platforma de evaluare”.

Despre rezultatele finale de la BAC 2024 (sesiunea iunie-iulie)

Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2024 este de peste 78%, după soluționarea contestațiilor. “În urma soluționării contestațiilor, rata de succes în sesiunea iunie – iulie 2024 a crescut la 78,2%, comparativ cu procentele din sesiunile iunie – iulie din ultimii doi ani se remarcă un progres de 3% “, a anunțat Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Amintim, rezultatele inițiale arată că la Bacalaureat 2024 este cea mai bună rată de promovare din ultimii 15 ani.

59 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au obținut media 10, după ce au fost soluționate contestațiile, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației. Inițial, când au fost publicate rezultatele inițiale erau doar 39 de candidați cu media 10.

Aproape 49.000 de note de la Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au fost greșite și modificate după contestații, după cum se arată în comunicatul de presă al Ministerul Educației de după anunțarea rezultatelor finale.

Din 51.373 de note contestate, 48.896 au fost modificate. În procente, 95,1% din note au fost greșite și recorectate la contestații și doar 5% din note au rămas ca cele inițiale.

Niciun candidat din 50 de licee din țară nu a luat examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iulie, conform rezultatelor dinaintea contestațiilor de la Ministerul Educației, prelucrate de platforma BacPlus. Au fost luate în considerare licee de stat și private și licee cu câte un singur candidat. Anul trecut erau 53 de licee cu o rată de promovare zero, potrivit platformei.

În iunie 2023, Marcel Ciolacu, premierul României, spunea, în Parlamentul României, că „România nu trebuie să aibă licee în care niciun elev nu ia bacul. România nu trebuie să mai aibă în sistemul de educație oameni cu doi și trei la titularizare, care s-au făcut profesori doar pentru că n-au găsit altceva mai bun de făcut”.

Condițiile pe care un elev trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:

1. să-și fi echivalat sau recunoscut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
2. să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
3. să obţină media generală 6(cel puţin) la probele scrise.

Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.

Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Ministrul Educației: Soluția nu este sancționarea școlilor cu rezultate slabe, ci sprijinul suplimentar pe care îl acordăm comunităților școlare și fiecărui elev în parte

Fost ministru al Educației: Rolul inspecției școlare este de consiliere. Nu hârtiile contează. Contează ceea ce face profesorul la clasă