Monitorizarea școlilor ai căror elevi au obţinut rezultate slabe la examenele naționale (Evaluare Națională și Bacalaureat 2024) este unul din criteriile de întocmire a graficului de inspecții al Inspectoratului Școlar Județean Bihor. Sunt vizate și școlile în care se înregistrează diferențe mari între rezultatele obţinute la examenele naționale și cele ale evaluării efectuate în școală, pe parcursul anului şcolar.
- Amintim că mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională 2024 au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6.
Conform sursei citate, un alt criteriu se referă la acordarea de consiliere metodică și pedagogică cadrelor didactice debutante sau celor cu rezultate slabe în activitatea didactică.
Criterii de întocmire a graficului unic de monitorizare și control, potrivit ISJ Bihor:
1. „gradul de realizare al obiectivelor privind calitatea procesului de învăţământ, a curriculumului implementat pentru fiecare obiect de studiu şi a temelor cross-curriculare, cu identificarea punctelor tari, punctelor slabe şi provocărilor privind procesul de implementare a curriculumului pentru elevi, profesori şi comunitatea şcolară;
2. monitorizarea școlilor ai căror elevi au obţinut rezultate slabe la examenele naționale: Evaluare Națională și Bacalaureat 2024, precum și a celor în care se înregistrează diferențe mari între rezultatele obţinute la examenele naționale și cele ale evaluării efectuate în școală, pe parcursul anului şcolar;
3. intervalul de timp existent între două inspecții generale succesive în cadrul unităţilor de învăţământ;
4. activitățile desfășurate de către Palatul copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare;
5. respectarea planului-cadru și a reperelor metodologice în toate unitățile școlare;
6. desfășurarea consfătuirilor şi a cercurilor pedagogice la nivelul județului Bihor;
7. prezentarea şi cunoașterea, în unitățile școlare, a actelor normative recent apărute;
8. asigurarea educației incluzive, de calitate pentru toți copiii;
9. acordarea de consiliere metodică și pedagogică cadrelor didactice debutante sau celor cu rezultate slabe în activitatea didactică;
10. monitorizarea calității actului managerial din instituțiile de învățământ”
Graficul inspecțiilor școlare – Inspectoratul Școlar Județean Bihor:
Notarea ritmică, caietele elevilor și legarea teoriei de practică sunt câteva aspecte urmărite de Inspectoratul Școlar Județean Covasna în cadrul inspecțiilor din anul școlar 2024-2025. Aspectele urmărite la inspecții se găsesc în scrisoarea metodică pentru cadrele didactice care predau Geografia.
Creșterea numărului inspecțiilor de specialitate la disciplinele de examen este una din măsurile propuse de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Măsura se află în raportul privind starea învățământului preuniversitar din județul Hunedoara, an școlar 2023-2024, document prezentat în cadrul ședinței cu directorii din data de 26 septembrie 2024.
În cadrul inspecției de specialitate din București se va acorda o atenție deosebită cadrelor didactice debutante sau care demonstrează aspecte deficitare în cadrul demersului didactic, potrivit ISMB.
În județul Dolj, la stabilirea graficului s-a ținut cont, printre altele, și de rezultatele la examenele de la examenul național de Bacalaureat și de la Evaluarea Națională, conform unui document publicat de inspectoratul școlar.
Despre inspecțiile școlare
Tipuri de inspectie școlară și cine le realizează, potrivit normelor în vigoare, adică regulamentului de inspecție inspecție a unităților de învățământ preuniversitar din decembrie 2020.
„Inspecția unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza de către:
- Ministerul Educației și Cercetării;
- inspectoratele școlare.
După conținutul/obiectul principal al inspecției, se disting trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate.
- Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora.
- Inspecția tematică este o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al personalului care deservește aceste instituții, în principal, a/al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în direcția îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.
- Inspecția de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu predate sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.
Tipurile de inspecție de specialitate sunt:
- inspecția de specialitate curentă;
- inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;
- inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;
- orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații”.
Despre rezultatele finale de la Evaluarea Națională 2024
În urma contestațiilor, 74,5% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5 la Evaluarea Națională 2024, în creștere cu 0,1%, față de rezultatele inițiale, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației.
Au fost depuse 27.642 de contestații, adică cel mai mare număr de lucrări din ultimii 10 ani. Pentru 14.720 de lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 9.646 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere, conform. Ministerului Educației. Numărul total de note modificate după contestații este de 24.366.
A crescut numărul elevilor cu media generală 10 la Evaluarea Națională 2024, după rezolvarea contestațiilor, potrivit Ministerului Educației. Inițial erau 65 de medii de 10. După soluționarea contestațiilor, numărul lor a crescut la 74. Concret, 9 din elevii care au făcut contestații au obținut medie maximă.
Un elev de la Școala Gimnazială nr. 190 din București a obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română, după ce inițial primise 7.70. După contestație, nota i-a crescut cu 2.3 puncte. Media elevului a crescut, după contestații și schimbarea notei la română, de la 8.8, la 9.95.
Edupedu.ro a scris și despre cazul unui elev din Târgoviște a obținut 4 puncte la contestație la Limba și literatura română.
Pentru un elev din Vrancea, care a primit 3,50 la Matematică la Evaluarea Națională 2024 și care a obținut după contestație nota 9,75, inspectoratul școlar a precizat că „a fost o eroare umană de încărcare a tezei pe platforma de evaluare”.
Despre rezultatele finale de la BAC 2024 (sesiunea iunie-iulie)
Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2024 este de peste 78%, după soluționarea contestațiilor. “În urma soluționării contestațiilor, rata de succes în sesiunea iunie – iulie 2024 a crescut la 78,2%, comparativ cu procentele din sesiunile iunie – iulie din ultimii doi ani se remarcă un progres de 3% “, a anunțat Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Amintim, rezultatele inițiale arată că la Bacalaureat 2024 este cea mai bună rată de promovare din ultimii 15 ani.
59 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au obținut media 10, după ce au fost soluționate contestațiile, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației. Inițial, când au fost publicate rezultatele inițiale erau doar 39 de candidați cu media 10.
Aproape 49.000 de note de la Bacalaureat 2024, sesiunea iunie-iulie, au fost greșite și modificate după contestații, după cum se arată în comunicatul de presă al Ministerul Educației de după anunțarea rezultatelor finale.
Din 51.373 de note contestate, 48.896 au fost modificate. În procente, 95,1% din note au fost greșite și recorectate la contestații și doar 5% din note au rămas ca cele inițiale.
Niciun candidat din 50 de licee din țară nu a luat examenul de Bacalaureat 2024, sesiunea iulie, conform rezultatelor dinaintea contestațiilor de la Ministerul Educației, prelucrate de platforma BacPlus. Au fost luate în considerare licee de stat și private și licee cu câte un singur candidat. Anul trecut erau 53 de licee cu o rată de promovare zero, potrivit platformei.
În iunie 2023, Marcel Ciolacu, premierul României, spunea, în Parlamentul României, că „România nu trebuie să aibă licee în care niciun elev nu ia bacul. România nu trebuie să mai aibă în sistemul de educație oameni cu doi și trei la titularizare, care s-au făcut profesori doar pentru că n-au găsit altceva mai bun de făcut”.
Condițiile pe care un elev trebuie să le îndeplinească pentru a promova examenul de Bacalaureat sunt:
- să-și fi echivalat sau recunoscut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
- să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- să obţină media generală 6(cel puţin) la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
Foto: © Gpointstudio | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.