Înlocuirea completă a tezelor cu portofoliul educațional al elevului, pilotată într-un program al Ministerului Educației de o școală gimnazială din județul Călărași

În aplicarea programului pilot, Școala Gimnazială nr. 1 de la Curcani, județul Călărași, a înlocuit tezele cu portofoliul elevului, după cum a declarat directorul școlii, Vifor Dorobanțu, pentru Edupedu.ro: „Elevul s-ar putea să nu se simtă bine, să nu fie inspirat în ziua aceea și atât timp cât teza reprezintă ¼ din media finală, parcă e păcat să ținem doar de acea chestiune. Decizia de a renunța la teze am avut-o în discuția mai ales cu profesorii de matematică și de română, pentru că în principal acolo se dau tezele, mai ales în clasa a V-a, pentru că noi începem pilotarea cu clasa a V-a”.

Vifor Dorobanțu a spus că tezele evaluează doar memorarea unor informații: „Ne-am dat seama că tezele de cele mai multe ori evaluează capacitatea de memorare a unor anumite informații și nu a le pune într-o aplicare în exerciții, în situații problemă pe care le pot întâlni elevii, și în partea de științe, să zicem așa, și în partea de discipline umaniste”.

• Se pilotează înlocuirea tezelor semestriale cu un portofoliu semestrial al elevului, construit pe baza unor criterii clare de evaluare prezentate fiecărui elev la începutul semestrului, acțiune prin care se urmărește evaluarea reală a progresului pe durata unui semestru, pornind de la competențe evaluate inițial și la final.
• Săptămâna trecută au existat mai multe poziții publice ale autorităților despre utilitatea tezelor, pornită de la o petiție semnată de 357.467 de persoane care cerea ca elevii să nu mai susțină teze nici în acest an, și să fie înlocuite cu testele sumative, după ce lucrările semestriale au fost suspendate în ultimele 3 semestre de școală. Ministrul Educației a explicat într-un comunicat că tezele vor fi menținute pentru că „teza, ca orice evaluare, nu este o pedeapsă, ci ne ajută să înțelegem unde ne situăm cu adevărat, fără a ne minți pe noi înșine”. Secretarul de stat Sorin Ion a adus și el o serie de argumente în favoarea tezelor.
• Portofoliul educațional a fost introdus în legea Educației din 2011 și nu a fost folosit până acum. Articolului 73 din legea Educației definește astfel portofoliul educațional:
  • (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale.
  • (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului.

Directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 Curcani, județul Călărași, a subliniat că sistemul românesc de educație nu pune acces pe exprimarea liberă a elevilor: „Școala românească nu prea încurajează capacitatea elevilor de a se exprima liber. Faptul că atunci când primesc teza, trebuie să rezolve efectiv niște lucruri extrem de stricte, nu prea le dă capacitatea de creativitate, plus că ceea ce este foarte important este faptul că într-o anumită zi, poate cu acel copil mai ales în clasa V-a – dă piept cu această nouă metodă de evaluare – s-ar putea să nu se simtă bine, să nu fie inspirat în ziua aceea”.

Cadrul didactic a povestit cum a ales să împletească evaluarea sumativă cu cea continuă: „Și am decis ca ceea ce înseamnă evaluare sumativă, noi s-o combinăm cumva cu evaluarea continuă, dacă gândim din punctul de vedere al tipurilor de evaluare, pentru că ne-am dat seama că evaluarea aceasta sumativă are mici deficiențe. Dacă evaluarea sumativă în varianta de teză scrisă, lucrare scrisă, are o însemnătate să spunem, la nivel liceal, noi ne-am gândit că la nivel de gimnaziu nu are un caracter ameliorativ foarte ridicat. E despre faptul că efectele nu le putem resimți decât după o perioadă mai lungă de timp și nu putem să intervenim în momentul în care observăm o deficiență”.

Profesorul a explicat ce conține portofoliul elevului la limba română: „La limba română, am înțeles că le-a dat o listă de lecturi: autori canonici și autori din literatura contemporană. Vor da detalii despre autor, vor face un rezumat al lecturii respective, vor caracteriza un personaj, adică chestiuni pe care oricum le poate conține și o teză de stil vechi, dar lucrurile acestea fiind pe o perioadă mult mai mare, e posibil ca elevul să le facă mult mai elaborat. Partea de creativitate să fie extrem de prezentă în chestiunea aceasta și încurajăm gândirea lor critică, lăsându-i o perioadă mai lungă să-și exprime părerea în legătură cu ceea ce au citit”.

„Profesorilor nu li s-a părut greu, cu toate că profesorul de matematică are 30 de ani vechime în  învățământ, un alt profesor de matematică are 20 de ani vechime. Deci nu putem să spunem că avem de-a face cu niște profesori extraordinar de tineri care nu ar fi avut niște prejudecăți legate de chestiunea aceasta”, a mai spus cadrul didactic.

Părinții au fost puși în temă cu ceea ce urmează să facă elevii și au reacționat pozitiv, după cum a mărturisit profesorul: „În felul acesta, părinții au fost inițiați înainte de a începe chestiunea aceasta și au știut ce vrem noi să facem cu copiii. Și faptul că îi ținem în priză un semestru întreg pe o anumită temă pe care o monitorizează profesorul respectiv. Pentru chestia aceasta, părinții au fost mulțumiți: înseamnă că au ce face mereu, nu neapărat înainte de teza pe stil vechi, învăț două-trei zile, după care mi-a intrat în memoria scurtă și peste o săptămână nu mai știu nimic”.

Declarația completă – Vifor Dorobanțu:

“Decizia de a renunța la teze am avut-o în discuția mai ales cu profesorii de matematică și de română, pentru că în principal acolo se dau tezele, mai ales în clasa a V-a, pentru că noi începem pilotarea cu clasa a V-a. Etapa aceasta de pilotare e absolut normală în economia unor politici publice, doar că la noi în România se cam sare peste etapa aceasta de pilotare și aterizăm direct în implementare, fără să facem o analiză de impact a ceea ce vrem să facem, în ceea ce ne așteptăm să găsim după ce am modificat ceva. Noi am scos niște idei după ce am reevaluat tot ce s-a făcut în anii aceștia, mai ales după revoluție. Ne-am dat seama că tezele de cele mai multe ori evaluează capacitatea, și lucrările de control în general, fără a măsura decât memorarea unor anumite informații și nu a le pune într-o aplicare, în exerciții, în situații problemă pe care le pot întâlni ei, și în partea de științe să zicem așa, și în partea de științe umaniste.

Școala românească nu prea încurajează capacitatea elevilor de a se exprima liber. Faptul că atunci când primesc teza trebuie să discute, să rezolve efectiv niște lucruri extrem de stricte, nu prea le dă capacitatea de creativitate, plus că ceea ce este foarte important este faptul că într-o anumită zi, poate cu acel copil mai ales în clasa a V-a – dă piept cu această nouă metodă de evaluare – s-ar putea să nu se simtă bine, să nu fie inspirat în ziua aceea și atât timp cât teza reprezintă ¼ din media finală, parcă e păcat să ținem doar de acea chestiune.

Faptul că noi am gândit această modalitate de schimbare, am zis noi, am recitit, că nu ne este rușine să recunoaștem chestiunea aceasta, mai ales știința evaluării care studiază procesul acesta de evaluare, de notare și examinare a elevilor și ne-am axat pe trei funcții ale acestei evaluări, pentru că am observat că dacă nu rezolvăm niște lucruri, le dăm degeaba tezele acestea. Ce am zis noi? Hai să facem o funcție diagnostică a acestei evaluări, să evidențiem și să interpretăm lacunele existențe ale copiilor, să identificăm aceste cauze și să vedem cum le putem rezolva. Și apoi o funcție prognostică a acestei evaluări, prin care am putea anticipa progresia elevilor, iar în funcție de chestiunea aceasta să ne reconsiderăm strategiile didactice și să evaluăm și șansele și optimizarea timpului de muncă, mai ales în zona copiilor.

Și nu în ultimul rând, o funcție motivațională, să organizăm această evaluare în funcție de performanțele lor. Să stimulăm sau să diminuam efortul acesta în funcție de dinamica rezultatelor. Acum încercăm să aterizăm în ceea ce înseamnă evaluare, mai ales în contextul acesta, învățarea nu mai este cum a fost înainte, ca să zic așa, și este împănată și de sistemul online, cu care noi ne înțelegem foarte bine. Și am decis ca ceea ce înseamnă evaluare sumativă, noi s-o combinăm cumva cu evaluarea continuă, dacă gândim din punctul de vedere al tipurilor de evaluare, pentru că ne-am dat seama că evaluarea sumativă are mici deficiențe.

Dacă evaluarea sumativă în varianta de teză scrisă, lucrare scrisă, are o însemnătate – să spunem la nivel liceal – noi ne-am gândit că la nivel de gimnaziu nu are un caracter ameliorativ foarte ridicat. E despre faptul că efectele nu le putem resimți decât după o perioadă mai lungă de timp și nu putem să intervenim în momentul în care observăm o deficiență. Noi, pe lângă aceste teze, am încheiat un protocol, o colaborare cu cei de la Brio și dăm acele teste standardizate de pe platforma lor. Deocamdată începem cu a V-a, și așa adaptăm cumva tot ceea ce putem să reglăm din mers. Mai ales, ne interesează metoda de intervenție pentru a remedia acele lacune, cu care ei pot veni din învățământul primar. Un raport are 45 de pagini. Este foarte importantă modalitatea în care este elaborat acel raport, este foarte accesibilă părinților. Nu se folosesc niște concepte pedagogice, în așa fel încât după ce termină de citit acel raport, un părinte își dă seama unde se află copilul lui.

Profesorii de română și de matematică au ales varianta aceasta a portofoliului și noi am spus că am combinat evaluarea sumativă cu cea continuă, pentru că noi am decis în felul următor: le-am dat o listă de teme la matematică și la română. La începutul semestrului, fiecare copil își alege o temă și pe parcursul întregului semestru, folosind diferite modalități de a face chestiunea aceasta, ori intră pe o platformă – noi avem acces și pe Classroom, Kinderpedia – deci pot intra să-și facă această evaluare pe întregul semestru, urmând ca la finalul semestrului să se prezinte acel raport. Acum depinde de fiecare profesor și de matematică și de română, dacă îl prezintă în plen, în fața clasei, sau dacă îl prezintă pe o tablă interactivă.

Și atunci vedem dacă acel copil, prin metoda cercetării, a deschiderii lui către acel subiect, a ajuns la ce și-au propus profesorii respectivi. De exemplu, am înțeles că la română, pe lângă acei autori canonici care sunt obligați să-i studieze, doamna profesoară a încercat să introducă în această listă de lecturi și o literatură contemporană, pe care ei nu o studiază la clasă, dar pe care o citesc. Pe noi asta ne-a interesat. Dacă copilul acela citește o carte, e păcat să nu-i aducem aceea literatură pe care e bine s-o învețe la școală. (…)

Profesorilor nu li s-a părut greu, cu toate că profesorul de matematică are 30 de ani vechime în  învățământ, un alt profesor de matematică are 20 de ani vechime. Deci nu putem să spunem că avem de-a face cu niște profesori extraordinar de tineri care nu ar fi avut niște prejudecăți legate de chestiunea aceasta. Am avut noroc, au reușit să treacă peste chestiunea aceasta, în primul rând, am vorbit cu părinții, le-am explicat ce dorim. În felul acesta, părinții au fost inițiați înainte de a începe chestiunea aceasta și au știut ce vrem noi să facem cu copiii. Și faptul că îi ținem în priză un semestru întreg pe o anumită temă pe care o monitorizează profesorul respectiv. Pentru chestia aceasta, părinții au fost mulțumiți: înseamnă că au ce face mereu, nu neapărat înainte de teza pe stil vechi, învăț două-trei zile, după care mi-a intrat în memoria scurtă peste o săptămână nu mai știu nimic.

La limba română, am înțeles că le-a dat o listă de lecturi: autori canonici și autori din literatura contemporană. Vor da detalii despre autor, vor face un rezumat al lecturii respective, vor caracteriza un personaj, adică chestiuni pe care oricum le poate conține și o teză de stil vechi, dar lucrurile acestea fiind pe o perioadă mult mai mare, e posibil ca elevul să le facă mult mai elaborat. Partea de creativitate să fie extrem de prezentă în chestiunea aceasta și încurajăm gândirea lor critică, lăsându-i o perioadă mai lungă să-și exprime părerea în legătură cu ceea ce au citit.

Evident această chestiune o vom păstra în format letric, are caracterul acelorași tipuri de texte, pentru că n-am avut cum să n-am avut cum să renunțăm la nota din teză, pentru că nu puteam să modificăm niște legi. Ministerul doar ne-a dat niște derogări, nu se putea modifica legea învățământului decât prin Parlament. Au reușit să înțeleagă, să ne lase să pilotăm, să putem să dăm eventuale feedback-uri începând de la finalul semestrului întâi, începând de la finalul anului școlar, să vedem dacă ce am ales noi este bine.

Doamna Anisie și domnul Cîmpeanu au reușit măcar să ne dea voie să încercăm să vedem dacă un alt tip de a face învățământ în România este posibil. Noi în acești patru ani de zile în care avem ordinul care ne permite pilotarea, încercăm să arătăm o altă modalitate de evaluare, o altă metodă de predare, pentru că noi o avem și pe aceasta cu blended learning, care ne ajută extraordinar de mult, mai ales dintr-un punct de vedere. Faptul că elevii la ora aceasta, nu putem să-i scoatem din fața ecranului, nu e normal să-i scoatem din fața ecranului și aducem școala în ecran.

Sincer, o pledoarie pentru teze în formatul actual, mi s-a părut nepotrivită în situația actuală. Deci în situația în care nici nu mai știm cine e online și cine nu mai e online, faptul că nu se adaptează cumva această modalitate de a evalua, să zicem, prin tezele acestea, nu știu dacă este chiar corect față de ce se întâmpla acum. Acum ar fi trebuit adaptat, din punctul meu de vedere, sau de a da libertatea școlilor de a găsi o modalitate în funcție de specificul lor.”

Informații de context

Potrivit articolului 26 din Legea Educației, „Ministerul Educației și Cercetării poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcționarea în sistemul de învățământ preuniversitar a unor unități-pilot, experimentale și de aplicație”.

Radu Szekely spunea, într-o conferință Super Teach în ce constă pilotarea: „Școlile pilot sunt unități de învățământ preuniversitar care pot independent de altcineva să își organizeze un program în care să piloteze, să încerce ceva nou. Aceste școli pilot pun în aplicare inovații educaționale, intervenții mai complexe. Atunci când spunem inovații educaționale nu ne referim la un singur curs sau o singură metodă de lucru care ar putea fi aplicată oricum, spre exemplu noi modele curriculare, de carieră didactică, de evaluare a performanței, de notare, de valorificare a potențialului elevului prin individualizarea învățării într-un mod mult mai profund decât se face în momentul de față”.

Începând cu anul școlar 2021-2022, 6 școli pilot funcționează, din care una este din mediul rural și una privată, după ce au fost depuse peste 20 de cereri. Acestea sunt:

1. Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București;
2. Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare;
3. Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
4. Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași;
5. Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
6. Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău

Pilotarea va fi monitorizată de către Direcția Generală România Educată din Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național, după eventuale adaptări suplimentare. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane.

Potrivit ordinului de ministru nr. 5.161 din 31 august 2021, la Școala Curcani au fost acordate următoarele derogări:

1. derogare de la prevederile art. 11 și 13 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să poată fi asigurate adaptări curriculare pentru învățare în sistem blended learning, în conformitate cu art. 6 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020;

2. derogare de la prevederile art. 105 și art. 107 alin. (7) și (8) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât lucrările semestriale scrise (pentru disciplinele la care se susțin lucrări semestriale scrise – teze) să poată fi înlocuite cu portofoliu semestrial al elevului întocmit în baza criteriilor prezentate la începutul semestrului.

În vederea implementării programului-pilot se aprobă derogare de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial, astfel încât unitatea de învățământ să poată asigura planuri-cadru de învățământ noi și programe școlare noi, personalizate, cu respectarea obiectivelor curriculare de învățare specifice ciclului, în conformitate cu art. 13 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020.