DOCUMENTE Creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar, inițiativă legislativă a grupului USR pentru Educație, depusă la Parlament / Senatorul Ștefan Pălărie: Salariul unui debutant ar urma să crească de la 1985 lei la 2715 lei. Nu poți face reforme cu burta goală

USR a depus miercuri, la Parlament, o inițiativă legislativă care propune creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar, începând din anul școlar 2022-2023.

Inițiativa USR a fost gândită „pentru a opri exodul și a încuraja încadrarea tinerilor, salariile de bază ale debutanților cresc practic cu peste o treime”, scrie partidul într-o postare oficială pe Facebook.

„Măririle sunt propuse astfel încât niciun dascăl debutant să nu se afle sub coșul minim, deci să își poată acoperi cheltuielile de bază și să poată trăi minimal decent. De asemenea, cresc și celelalte salarii din grila pentru învățământ: cele ale personalului auxiliar și ale personalului de conducere și control”, potrivit USR.

„În contextul în care profesorii și-au câștigat, inclusiv în instanță, dreptul la salarii majorate – ignorat și nerespectat ani la rând – mărirea salarială propusă este raportată la salariul de bază și este compusă din ceea ce trebuia deja să li se acorde profesorilor la 1 ianuarie 2022 – lucru care încă nu se întâmplă – și dintr-o creștere de 25% din salariul minim, pentru toate categoriile de personal din învățământul preuniversitar – de predare, auxiliar, de conducere și de control”, a transmis mai departe USR într-un comunicat de presă.

Senatorul USR Ștefan Pălărie, care a vorbit în cadrul unei conferințe de presă în Parlament, a spus despre inițiativa legislativă că, „dacă vrem cu adevărat să avem rezultate în educație, dacă vrem să avem cu adevărat, după absolvire, buni profesioniști în societate, dacă vrem cu adevărat să nu mai plece copiii din România trebuie să regândim statutul profesorului român și să îi oferim respectul și aprecierea de care are nevoie”.

„Considerăm că 2022 este un an-bornă, în care se pun bazele sistemului de educație pentru 10 ani de acum înainte, cel puțin, prin reformele și schimbările profunde pe care decidenții le tot solicită: o nouă structură de an școlar, un nou sistem de evaluare, o nouă lege a educației, investiții și reforme prin PNRR în valoare de 3,6 miliarde euro. Toate aceste transformări trebuie implementate de cineva. Nu poți face reforme cu burta goală. Nu poți să te aștepți la entuziasm sau la oameni competenți, care să vină spre catedră, fără o motivație de bază”, a declarat senatorul.

Inițiatorii propunerii de modificare a legii salarizării din învățământul preuniversitar sunt membrii grupului USR PLUS Pentru Educație: Ștefan Pălărie, Silvia Dinică, Irineu Darău, Cosmin Poteraș, Andrei Miftode, Brian Cristian, Daniel Toda, Cristian Ichim, Filip Havărneanu, Simina Tulbure și Mihai Polițeanu. În total, 42 de parlamentari USR, 22 de senatori și 20 de deputați se alătură demersului.

Echipa USR Plus pentru Educație spune că își bazează inițiativa de mărire a salariilor profesorilor pe modificarea coeficienților, în două etape:

• Stabilirea salariului minim din învățământ pentru personalul de predare debutant la nivelul coșului minim de consum, adică 2.708 lei net;

• Pentru a păstra legătura cu salariul minim la care se raportează salarizarea unitară din sistemul public și pentru a asigura o creștere echitabilă în întreaga grilă, intervenția se face asupra tuturor coeficienților printr-o mărire a lor cu 0,25.

„Impactul cel mai mare pe care ni-l propunem este pentru cei care intră în sistem, pentru a fi motivați să și rămână. Asigurăm o creștere cu peste o treime pentru personalul de predare debutant. Această inițiativă continuă linia amendamentelor USR depuse la Legea bugetului de stat de creștere a salariilor profesorilor cu 16%, conform promisiunilor încă neonorate ale PSD din Legea Salarizarii”, a spus Irineu Darău, senator USR PLUS.

În prezent, un profesor debutant câștigă 1.985 de lei net, adică puțin peste 70% din valoarea coșului minim de consum.

„Perspectiva noastră este una de investiție în viitor. Astăzi, tot mai puțini absolvenți aleg drumul către o carieră didactică, iar cauza este cât investim în educație. Dintre toate țările europene, Islanda cheltuiește cel mai mult pentru educație (7,1% din PIB), urmată de Suedia (6,9%) și Danemarca (6,3%), potrivit Eurostat. La polul opus, se află nouă state care au alocări sub media europeană de 4,7%. Pe ultimele trei locuri se clasează Bulgaria, România și Irlanda. Țara noastră cheltuiește doar 3,6% din PIB pentru educație. Așadar, avem nevoie să creștem alocarea din PIB pentru educație, avem nevoie să creștem salariile personalului din sistemul de educație și, bineînțeles, să investim în unitățile de învățământ și să adaptăm programele educaționale la cerințele actuale”, a explicat Silvia Dinică, senator USR PLUS.

În decembrie 2021, când se discuta bugetul Educației pentru 2022 și sindicatele profesorilor au organizat proteste îmn fața Guvernului pentru a cere drepturile salariale amânate de doi ani, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu declara că „nu putem să avem educație de calitate fără să avem salarii motivante pentru profesori”.

Amintim că programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR prevede salarii de bază cu 25-30% mai mari pentru profesorii care vor face activități în programul „Școala după școală”, dacă orele nu le intră în norma didactică.

PSD a cerut creșterea salariilor profesorilor de la 1 ianuarie 2022 la negocierile pe Educație, pentru programul de guvernare, după ce PNL a amânat creșterile salariale prevăzute de Legea 153/2018 în ultimii doi ani.

În august 2021, înainte de rectificarea bugetară, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că salariile profesorilor nu vor crește anul acesta, „deoarece sunt o serie de alte priorități”.

Vezi aici ce salarii de bază brute ar fi trebuit să ia profesorii, învățătorii și educatorii, conform grilei de salarizare, pe fiecare funcție și grad.