Unul dintre cei mai influenţi membri ai comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, fostul primar al comunei Mahala Elena Nandriş avertizează asupra riscului dispariţiei minorităţii româneşti din Ucraina, pe fondul modificărilor din sistemul de învăţământ ucrainean, transmite Agerpres.
Nandriş a declarat, pentru sursa citată, că, în cazul în care Legea educaţiei va impune învăţământul în limba ucraineană în actualele şcoli româneşti, copiii vor fi determinaţi să renunţe la vorbirea în limba română.
„E foarte periculos, pentru că, dacă bagă toate obiectele în limba ucraineană în şcoli, în licee, în timp de zece ani de zile, noi nu vom mai fi ca români. Copiii încep a amesteca limba. Copilul va intra la 8:30 în şcoală şi va ieşi la 15:30, va vorbi doar limba ucraineană. Noi avem ca exemplu satul Colincăuţi. Au rămas doar bătrânii care vorbesc limba română şi a fost sat românesc. Sovieticii au băgat limba şi i-au terminat. Am fost cu copiii cu colinda şi s-a apropiat lumea mai în vârstă şi ascultau cum copilaşii aceştia cântau în limba română şi plângeau. Le curgeau lacrimile şi spuneau”, a afirmat Nandriş.
Preşedinta executivă a Centrului bucovinean independent de cercetări actuale din Cernăuţi, Aurica Bojescu, totodată responsabilă a Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, este îngrijorată de modificările care urmează a fi aduse Legii educaţiei și vorbește de o desființare a predării în limba română.
„Se presupune că vom avea unităţi teritoriale, localităţi, în care nu va fi niciun liceu în limba română. Vor fi gimnazii până la clasa a IX-a. Asta ne îngrijorează foarte mult pentru că sunt foarte multe familii tinere. Unde vor învăţa copiii? Unde vor termina şcoala? De aceea, ne gândim foarte mult şi la viitorul lor. Noi vrem să rămână măcar un liceu în fiecare comunitate. Dacă nu va exista acest liceu şi copiii vor fi luaţi cu autocarul în alte unităţi de învăţământ, asta va fi foarte greu. Cu atât mai mult, dacă vor fi încadraţi în licee cu predare în limba ucraineană, atunci în general procesul de învăţământ în limba maternă nu va fi asigurat”, a precizat Bojescu, care susţine că se va lupta ca toate cele 17 unităţi administrativ- teritoriale cu populaţie de români să aibă un liceu cu predare în limba română.
Potrivit Radio România (RRA), proiectul aflat în discuție în Ucraina, pe care RRA îl prezintă că ar „reorganiza rețeaua de școli românești”, ar putea influența negativ învățământul în limba română, după ce legea educației a adus deja modificări importante cu privire la acest aspect.
Aurica Bojescu detaliază pentru sursa citată: „Aceste cote presupuneau trecerea treptată la predarea în limba ucraineană în şcolile noastre și dacă nu chiar la toate disciplinele școlare, ci la unele. Nu este bine, atunci noi pierdem identitatea noastră. Deci noi avem numai în regiunea Cernăuţi peste 20 de sate care și-au pierdut limba în școală, pentru că nu a existat procesul de învățământ în limba română. Au mai rămas doar bisericile, unde se slujea în limba română și treptat, populația deja nu mai înțelege. Tineretul nu știe nici să scrie, nici să citească, dar nici să vorbească, iar populația vârstnică, care încă vorbește, nu se poate înțelege cu nepoții, cu strănepoții şi este foarte dureros acest lucru. Au mai rămas încă să mai fie schimbări la legea educației, articolul 7. Pentru limbile minorităților naționale, care sunt și limbi ale statelor UE rămâne în continuare garantată folosirea limbii în procesul de învățământ, dar pe lângă limba ucraineană”.
Ce prevede proiectul
Edupedu.ro a identificat pe portalul legislativului de la Kiev proiectul la care ar face referire reprezentantele comunității românești cu care au discutat publicațiile citate, document datat la începutul lunii octombrie 2024. Într-o serie de modificări la mai multe articole din legea educației din Ucraina, proiectul introduce mențiuni repetate cu referire la „crearea și menținerea unui mediu educațional în limba ucraineană în instituția de învățământ”.
Conform documentului, care poate fi consultat mai jos în articol, predarea în limbile minorităților și în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene (UE) nu reprezintă o abatere de la noile reglementări propuse.
Inițaitoarea proiectului de lege, Natalia Pipa, susține că rolul modificărilor este de a împiedica profesorii și elevii din regiunile rusofone să mai folosească limba rusă în școli – în pauze și la alte activități în afara orelor clasice de predare – învățare.
„Proiectul de lege №12086 nu introduce sancțiuni suplimentare pentru profesori, ci doar clarifică normele existente. Scopul principal al proiectului de lege este de a clarifica faptul că pauzele și alte activități pe teritoriul instituției de învățământ sunt, de asemenea, procese educaționale. Cu toate acestea, nu urmărește să pedepsească elevii și părinții”, a explicat parlamentara Natalia Pipa, citată de 112.ua, despre inițiativa legislativă.
- Proiectul în limba ucraineană poate fi descărcat de aici.
FOTO DOCUMENT Proiectul de modificare a legii educației din Ucraina, tradus în limba română (sursa: traducător online – Deepl.com):
Românii din Ucraina cer susţinerea autorităţilor de la Bucureşti pentru negocierea drepturilor lor cu puterea de la Kiev, mai notează Agerpres.
„Noi ne rugăm şi aşteptăm ajutor de la Guvernul României. Noi acum vrem în Europa şi Ucraina ar trebui să respecte drepturile. Aşteptăm cel mai mare ajutor de la România. Dacă nu vom avea susţinere din România, ne pierdem noi, ca identitate”, a adăugat Elena Nandriş.
- Comunitatea românească din Cernăuţi numără aproximativ 500.000 de persoane, fiind cea mai mare minoritate din Ucraina, conform aceleiași surse.