HARTĂ Informatica în școlile din România – concentrată în clasele superioare și axată pe teme care-și pierd din relevanța educațională, pe când în alte țări se extinde în școala primară și dă importanță temelor actuale: relația om-tehnologie, interfețe, siguranță – raport Eurydice

3.345 de vizualizări
Informatica în școala primară, în statele europene / Foto: Eurydice
România predă intens informatica în gimnaziu și liceu, iar pentru ultimii ani de școală se înscrie în rândul țărilor cu cele mai multe ore de predare a acestei materii, însă pune accentul pe domenii care își pierd, treptat, din importanță, fără să acorde vreun interes unor domenii considerate tot mai relevante și necesare pentru copii, în prezent, arată un recent raport pe tema predării informaticii în școlile europene, realizat de rețeaua europeană Eurydice.

Totodată, analiza citată arată că, în timp ce multe țări europene își extind la nivelul școlii primare educația în domeniul informaticii, în România aceasta continuă să fie predată doar la gimnaziu și liceu. Aici este predată ca materie separată obligatorie, pe când în multe țări nord- și vest-europene accentul se pune pe integrarea ei cu alte materii.

Școala primară vs. gimnaziu și liceu

România face parte dintr-un grup minoritar de țări unde informatica nu este o disciplină distinctă sau asociată altor materii, în școala primară. Din același grup fac parte țări precum Italia, Austria Germania. Dintre țările foste comuniste, doar România, Albania și Lituania nu predau informatica la clasele mici – toate celelalte o includ în curriculum fie ca materie separată, obligatorie, fie ca o componentă a altor materii (cazul Republicii Cehe). În țările nordice și în Franța, sistemul preferat este acela de integrare a elementelor de IT&C în alte materii.

Sursa. Eurydice

La nivel de gimnaziu, România intră în grupul țărilor preponderent central și est-europene unde informatica este predată ca materie separată obligatorie, în timp ce larga majoritate a țărilor occidentale preferă sistemul predării elementelor de informatică în cadrul altor materii.

Sursa. Eurydice

Iar la nivel de liceu România intră, alături de Republica Cehă, Grecia, Bosnia-Herțegovina și Serbia în rândul țărilor cu cel mai mare număr de ore de IT&C ca materie obligatorie separată, sistem preferat, din nou, de majoritatea țărilor central și est-europene, pe când cele din Vest includ această materie mai ales ca parte a unor altor materii sau ca opțional.

Sursa. Eurydice
Informatica predată în România și cele 10 domenii de interes la nivel european

Analiza Eurydice ia în calcul 10 mari zone ale informaticii acoperite în sistemele școlare din Europa. Din acest punct de vedere, România acoperă doar elementele de bază, incluse în șase dintre cele 10 domenii, iar în alte patru, considerate-cheie în economia și societatea actuală, nu oferă mai nimic la nivel școlar. 

Raportul Eurydice arată că, pe parcursul timpului, elemente considerate odinioară a fi foarte relevante pentru predarea în școală, precum cele legate de rețele sau sisteme de operare, sunt acum mai puțin relevante, pe când alte zone dezvoltate curricular mai recent, precum interacțiunea cu sistemele tehnologice sau siguranța și securitatea, devin mult mai relevante pe măsură ce Internetul și tehnologiile digitale capătă un rol tot mai important în viața de zi cu zi.

Or, în România se pune în continuare accent pe elementele de bază, cele a căror importanță din punct de vedere educațional este în scădere, pe când cele noi sunt adesea absente din programă sau – cum este cazul siguranței și securității – se predau doar la clasele superioare, nu și în școala primară, cum se întâmplă adesea în alte țări europene. Astfel:

1. Date și informații: România oferă astfel de lecții doar în liceu, pe când majoritatea țărilor includ astfel de elemente fie în gimnaziu și liceu, fie în toate ciclurile de învățământ.

2. Algoritmi: România predă astfel de elemente în gimnaziu și liceu, alături de alte 9 țări. Alte zece țări membre UE, plus alte șase țări non-UE includ astfel de elemente în toate ciclurile.

3. Programare: România include astfel de elemente în gimnaziu și liceu, asemenea altor 10 țări de pe continent. 16 țări predau astfel de elemente în toate ciclurile.

4. Sisteme de calcul: România predă astfel de elemente în gimnaziu și liceu.

5. Rețele: România predă astfel de elemente în gimnaziu și liceu.

6. Interfețe om-sistem: Nu există astfel de elemente în predarea informaticii în România, conform analizei Eurydice. Ele sunt incluse în programă în 14 țări europene, iar în Grecia, Croația și Ungaria programa cuprinde astfel de elemente și la școala primară.

7. Design și dezvoltare: Nu există astfel de elemente în predarea informaticii în România. Ele sunt incluse în programă în 17 țări europene, iar în Grecia, Polonia și Turcia ele sunt predate și la clasele de școală primară.

8. Modele și Simulări: Nu există astfel de elemente în predarea informaticii în România. Sunt incluse în programă în 18 țări europene, iar în Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Franța și Slovenia ele sunt urmărite inclusiv în școala primară.

9. Conștientizarea modului cum tehnologia afectează persoana și societatea: În România nu se predau astfel de elemente, existente deja în larga majoritate a țărilor europene, iar într-un sfert dintre acestea – predate inclusiv la nivelul școlii primare.

10. Siguranță și securitate: În România se predau astfel de elemente în gimnaziu și liceu (asemenea altor 9 sisteme europene), în timp ce în 15 țări europene se predau deja în toate ciclurile.

Sursa. Eurydice

România se remarcă, totodată, printre țările cu cele mai puține obiective de învățare în informatica predată la nivel de gimnaziu (4 – algoritmi, programare, sisteme de calcul, rețele și siguranță/securitate). Doar Bulgaria, Republica Cehă și Macedonia au un număr similar sau mai mic de obiective, pe când în clasele de gimnaziu din Croația, Grecia sau Franța sunt urmărite cel puțin 9 din 10 astfel de obiective. 

Informatica predată la nivel de liceu în România urmărește obiective de învățare în șase dintre cele 10 domenii luate în calcul, iar dintre acestea obligatorii pentru toți elevii sunt doar obiectivele aferente unui număr de trei domenii: sisteme, rețele și siguranță. Dacă eliminăm țările unde informatica e materie opțională, România este, astfel, țara cu cel mai mic număr de obiective obligatorii pentru toți elevii, cu excepția Luxemburg și Croației (țară care are obiective pentru 9 dintre cele 10 domenii, însă nu pentru toți elevii).

Pregătirea profesorilor

Potrivit datelor agregate de Eurydice, în școala primară învățătorii sunt considerați cei responsabili și pentru predarea elementelor de informatică, mai puțin în Europa Centrală și de Est, unde se pune accentul mai mult pe profesori specializați.

Astfel, dacă, în România, la nivelul școlii primare nu există profesori specializați în informatică, în alte țări din Centrul și Estul Europei elemente informatică sunt incluse fie în formarea inițială a profesorilor (Grecia, Turcia, Ungaria, Slovenia), fie ca programe alternative de pregătire (Estonia, Letonia), fie ambele (Polonia, Slovacia, Croația, Bulgaria).

Sursa. Eurydice

La nivel de gimnaziu și liceu, România se încadrează în rândul majorității largi a țărilor europene unde profesorii de informatică se pregătiți atât prin programe de formare inițială, cât și pe căi alternative.

Sursa. Eurydice

Foto: © PhotosvitDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
„Orele de informatică vor avea o pondere mai mare decât până acum”, potrivit ministrului Cîmpeanu
Peste 700 de profesori de Informatică cer Ministerului Educației să includă câte o oră de algoritmi și programare elementară în planurile-cadru de la liceu
Reforma educației digitale în Cehia: modalități “etice, eficiente și sigure” prin care elevii de școală primară și gimnaziu vor învăța “noua informatică”, de la algoritmi la coding și procesarea seturilor mari de date

1 comment
  1. Analiza aceasta e destul de vagă. Nu prea vorbește despre Industria 4.0 si alte elemente importante.

    Cât despre țările din Europa de Vest acestea sunt departe de a fi niște exemple de urmat(cu excepția Marii Britanii). Ca dovada si faptul ca industria IT este mult mai vibranta in Europa de Est decât in Europa de Vest continentala. Romania merge pe drum bun la gimnaziu numai ca nu se face informatica la ciclul primar iar la liceu profesorii scriu cod in C/C++ la tabla. Cât despre includerea elementelor de informatica la alte materii acestea sunt aberații. Nu prea ii văd pe profii de matematica, fizica sau chimie predând Python sau Arduino la clasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fostul ministru Cîmpeanu dă șah posibilelor verificări suplimentare în cazul de plagiat care i-a determinat demisia. El însuși a sesizat Comisia de Etică a universității pe care o conduce, ceea ce blochează căile obișnuite de verificare independentă / Președintele Consiliului Național de Etică: “Nu știu să existe un precedent”

Comisia de Etică a Universității de Agronomie (USAMV) din București a analizat cazul de plagiat ce a dus la demisia fostului ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, rector al aceleiași USAMV,…
Vezi articolul

Etica și integritatea – priorități majore pentru școlile doctorale în Europa, arată un nou raport al Asociației Universităților Europene / Calitatea coordonării, Open Science și digitalizarea – în topul priorităților

Calitatea muncii depuse de coordonatorii de doctorate și chestiunile de etică și integritate sunt cele mai importante priorități pentru universitățile europene, în materie de doctorate, potrivit unei analize publicate de…
Vezi articolul

Rezultate slabe, inechitate, infrastructură precară – tablou sumbru al educației românești, prezentat într-un proiect de Strategie pentru protecția drepturilor copilului, propus de Ministerul Familiei / Măsurile propuse, formulate sumar și în termeni generici

Sistemul național de educație este “desființat”, din punct de vedere al rezultatelor și al modului cum îi formează pe copii și sprijină drepturile acestora, într-un proiect de Strategie Națională pentru…
Vezi articolul