INFOGRAFIC Abandonul școlar are „cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor”, mai mult decât sărăcia – studiu Salvați Copiii / Una din trei mame sau gravide minore, participante la cercetare, a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Una din trei fete care sunt, în prezent, mame sau gravide minore, din rândul unui grup considerabil care a luat parte la un studiu Salvați Copiii, a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau chiar mai puțin. Același studiu, prezentat joi de organizația citată, arată că, la nivel european, situația nașterilor în rândul adolescentelor din România este depășită, în gravitate, doar de cea înregistrată în Bulgaria și Georgia.

• Studiul a fost desfășurat la nivel național, pe un eșantion de 200 de tinere adolescente, atât mame, cât și fete însărcinate, provenind din 172 de localități. Potrivit unui comunicat Salvați Copiii, în rândul gravidelor minore participante, 80% au declarat vârste de 16-17 ani împliniți. În două situații, fetele însărcinate abia împliniseră 14 ani la data studiului.
• Majoritatea respondentelor (58%) se declară de etnie română; 40% dintre respondente au declarat etnie romă și 2% etnie maghiară.

Potrivit analizei citate, abandonul școlar are un rol-cheie în ceea ce privește natalitatea în rândul mamelor minore, mai mult decât sărăcia, iar mai puțin de 2 din 5 gravide minore continuă școala. Salvați Copiii:

• „Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia).
• Doar 39% din gravidele minore și 24% dintre mamele minore continuă școala, majoritatea în regim de zi, ceea ce arată oportunitatea comunicării prin intermediul consilierului școlar sau dirigintelui.”

În acest context, Salvați Copiii spune că, din punct de vedere educațional, este necesară sprijinirea gravidelor și mamelor minore, de exemplu prin studii la distanță în regim online, „care să nu necesite deplasarea decât cu ocazia susținerii unor examene anuale de absolvire și care să permită fetelor finalizarea educației obligatorii”.

Cercetarea menționată arată că una din șase fete însărcinate nu au fost nici la medicul de familie, nici la ginecolog pe parcursul sarcinii. Iar în ceea ce privește contextul de viață, mai bine de o treime au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, iar diferența dintre ele și partener era de cel puțin 5 ani. În același timp, una din trei participante la studiu are mamă care, la rândul ei, a născut primul copil înainte de a împlini 18 ani.

Potrivit Salvați Copiii, „România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri”. 

Situația la nivel UE:

• „Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în ultimii cinci ani (2018 – 2022), România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani”.

Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat), conform Salvați Copiii:

• 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani;
• 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;
• 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;
• 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;
• 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani. 

Propunerile Salvați Copiii pentru îmbunătățirea sănătății copiilor cu copii din România:

• „În domeniul educațional este necesar sprijinul gravidelor și mamelor minore în vederea finalizării educației prin studii la distanță, în regim online, care să nu necesite deplasarea decât cu ocazia susținerii unor examene anuale de absolvire și care să permită fetelor finalizarea educației obligatorii, în conformitate cu prevederile legale.
• Analiza la nivel național a gradului de acoperire în ceea ce privește  medicii de familie, mai ales în mediul rural, respectiv evidențierea numărului de persoane care nu sunt înscrise la medici de familie (prin coroborarea datelor de la evidența populației cu cel de la casa de asigurări de sănătate), respectiv evidențierea ariilor administrative în care asistența medicală de familie este deficitară (nu există medici de familie). 
• Dotarea cabinetelor medicale de medicină de familie cu ecografe și aparatură necesară monitorizării gravidei, mamei și nou- născutului cel puțin în primii doi ani de viață. 
• În zonele slab acoperite cu medici de familie, implicarea la nivelul comunității a altor specialiști formați în consilierea pentru planificarea familială, monitorizarea sarcinii, a lăuziei și nou-născutului (moașe, asistenți medicali comunitari). 
• Consilierea familiei extinse a mamei și a tatălui, în vederea creșterii implicării partenerului în dezvoltarea și bunăstarea copilului.
• Includerea în programa națională obligatorie a materiei Educație pentru sănătate, care să abordeze și subiecte precum ciclul menstrual, concepția, metodele contraceptive, sarcina. 
• Măsuri privind accesul prin mai multe căi (medici de familie, medici școlari, moașe, asistenți medicali comunitari, cabinete de planning familial) la consilierea privind planificarea familială, cu măsuri proactive de acoperire a populației cu risc (contactare prioritară a minorelor din zone defavorizate care ajung la pubertate).  Accesul gratuit la metode de contracepție pentru minore sau accesul gratuit la metode de contracepție pentru minorele provenind din familii cu venit mediu pe familie scăzut. 
• Creșterea capacității de monitorizare a fetelor și gravidelor minore, creare de sisteme care să confere protecție a anonimatului și confort în recunoașterea sarcinii și asigurarea de consiliere pentru susținerea monitorizării medicale gratuite a dezvoltării intrauterine a copilului, luând în considerare faptul că una din șase fete minore gravide nu apelează nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii.
• Importanța asigurării aplicării Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru susținerea participării
  școlare a elevelor gravide și a elevilor părinți. Aceste noi reglementări prevăd o serie de măsuri pentru continuarea educației și combaterea discriminării, inclusiv sprijinul unui cadru didactic „monitor” care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al acestor elevi.”