Indicele de Modernitate a României a crescut cu 9 puncte în 25 de ani, iar avansul cel mai mare în modernizarea țării este adus de generația copiilor născuți în 2000. Asta înseamnă că România se modernizează, dacă ne uităm la cât de emancipați se proiectează românii, la satisfacția în viață, la gradul de încredere pe care oamenii îl au unii în ceilalți și la indicatorul indulgență. Concluzia aparține unui studiu realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și a fost publicată astăzi, 26 noiembrie.
Contactat de Edupedu.ro, Daniel David, rectorul UBB și coordonatorul studiului, a declarat că “nu suntem în zona țărilor vestice, dar cu toate astea, prin faptul că indicatorul a crescut, el deja forțează instituțiile sociale pe care le avem”. Acesta a precizat că “România modernă nu e încă majoritară”, dar că avem o ciocnire “nu numai între părinți și profesori – părinții văzuți ca exponenți ai modernității și profesorii ca venind din România veche, ci și un clash între părinți cu profil autoritar și profesori moderni. Un clash între părinți moderni și părinți din România veche. Apoi vine și clash-ul cu instituțiile. Deci în această luptă cu ingrediente diferite, actorii nu reușesc să aibă o paradigmă comună pentru a dezvolta educația, fiecare trage după modelul propriu”.
Indicele de Modernitate a României (IMR) a ajuns la 48 pe o scală de 100 de puncte, arată studiul realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI. Potrivit cercetării, între anii 1993 și 2018 se observă o creștere cu 9 puncte a Indicelui de Modernitate a României (IMR): de la 39 la 48, pe o scală de 100 puncte.
Pe vârstă/generații, Indicele de Modernitate a României este următorul:
- 39 la românii născuți în 1960 (din Generația Baby Boomers),
- 44 la cei născuți în 1980 (trecerea de la Generația X la Generația Y/Millennials)
- 49 la cei născuți în 2000 (din Generația Z)
Indexul de Modernizare a României (IMR) are patru componente:
- (1) individualism (autonomie)/colectivism;
- (2) încredere/neîncredere;
- (3) indulgență/datorie
- (4) satisfacția față de propria viață.
În general, un profil psihocultural caracterizat de autonomie, încredere și indulgență se relaționează eficient cu Indexul de Dezvoltare Umană (Human Development Index/HDI), anunță Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un comunicat remis Edupedu.ro.
“IMR a fost analizat printr-o analiză dinamică și generațională a modernizării României, dinamica a luat în calcul perioade diferite, iar analiza generațională a luat direct în calcul anul nașterii, care permite și explorarea pe următoarele generații: (1) Generația tăcută (cei născuți înainte de 1946); (2) Generația Baby Boomer (cei născuți între 1946-1964); (3) Generația X (cei născuți între 1965-1980); (4) Generația Y/Millennials (cei născuți între 1981-1996); (5) Generația Z (cei născuți începând cu 1997; având cel puțin vârsta de 18 ani la data culegerii datelor)”, precizează Universitatea.
Raportul detaliat cu privire la rezultatele studiului poate fi consultat aici: http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro/deliverables/.
Rep: Indicele de Modernitate a României (IMR) a crescut cu 9 puncte în 25 de ani. La ce ne raportăm?
Daniel David: Ne raportăm la faptul că indicele de modernitate conține componente legate de autonomia individului (cât de emancipat se proiectează individul), apoi avem un indicator care se referă la satisfacția în viață, un indicator care se referă la gradul de încredere pe care oamenii îl au unii în ceilalți, și așa-numita indulgență (în ce măsură vedem modelarea comportamentului social nu doar prin pedepse și vânarea greșelilor, ci și prin recompense).
Noi am combinat toți cei 4 indicatori într-un indicator unic: Indicele de Modernitate a României (IMR). El a arătat o creștere, dar cu toate astea încă dacă ne comparăm cu standardele internaționale mai avem de lucru: România este o țară în general colectivistă. Nu suntem în zona țărilor vestice, dar cu toate astea, prin faptul că indicatorul a crescut, el deja forțează instituțiile sociale pe care le avem. Oamenii au început să fie autonomi, mai autonomi.
Și atunci școala, universitatea începe să fie provocată, pentru că ei vor alte reguli, alte proceduri, au alte valori.
România este ruptă între 2 paradigme: paradigma României vechi și cea a României moderne. România modernă începe să câștige, treptat. Este o oarecare tensiune și am ca exemplu situația de care ne amintim în care unul dintre miniștri a fost întrebat: de ce v-ați angajat fiica în subordinea dvs? Această angajare înseamnă, în paradigma modernității, un conflict de interese. Dar ministrul a reacționat absolut natural și a răspuns degajat: un tată nu trebuie să aibă grijă de fiica lui? Asta arată un clash între 2 Românii.
România modernă nu e încă majoritară.
Rep: Cum poate stimula statul dezvoltarea propriei modernități?
Daniel David: Toate studiile arată că oamenii trebuie educați, trebuie duși să facă școală. Trebuie să fie cât mai mulți și pe zona de universitate, măcar pe zona de licență. Și așa sunt unii, crescuți în paradigmele vechi, care spun că avem prea mulți studenți, neînțelegând că facultatea nu mai înseamnă ce era acum 30 de ani. Educația este fundamentală.
Apoi trebuie încurajată dezvoltarea socio-economică: cu cât oamenii sunt mai bine plătiți, cu atât încep să aibă pretenții ca vocea să le fie ascultată. Urbanizarea este un alt factor important și apoi să vină și acele joburi de prestigiu: joburi pe zona de IT, de servicii sociale avansate, nu doar joburile de bază din construcții și agricultură. Sunt și ele importante, numai că depinde cu ce pondere.
Vrei să modernizezi România? Ia valorile vestice și promovează-le în curriculumul școlii. Învață-i pe copii să aprecieze autonomia. Învață-i pe copii să nu accepte pe scară largă pedepse, ci să caute recompense pentru comportamentele bune. Învață copiii să nu accepte ideea de șefi, de autoritarism, ci descentralizarea. Sunt idei care pot fi învățate de mici. Învață-i pe copii să înțeleagă că fericirea e importantă, nu numai reușita la olimpiadă. Dacă reușești la o olimpiadă și nu ești fericit, înseamnă că ai atins o chestie care nu e completă. Vine din spate o generație care are deja aceste valori ca ghidaj în viață.
Unii au dominant profilul unei Românii mai vechi, alții al unei Românii moderne. Este un clash nu numai între părinți și profesori – părinții văzuți ca exponenți ai modernității și profesorii ca venind din România veche, ci și un clash între părinți cu profil autoritar și profesori moderni. Un clash între părinți moderni și părinți din România veche. Apoi vine și clash-ul cu instituțiile. Deci în această luptă cu ingrediente diferite, actorii nu reușesc să aibă o paradigmă comună pentru a dezvolta educația, fiecare trage după modelul propriu.
Noi am schimbat o paradigmă veche și nu ne-am așezat încă în una nouă. Nu am ajuns într-o paradigmă care să definească România.
Rep: Noi am ajuns la 48 nivelul indicelui, pe o scală de 100 de puncte. Celelalte state europene unde sunt?
Daniel David: Nu am făcut un calcul și pentru celelalte state europene. Dar ce știu e că la indicatorii din IMR nu suntem nici o cultură dominată de autonomie, nici de indulgență, și așa putem să facem comparație cu spațiul vestic. Indicatorul acesta l-am creat noi.
Rep: Pe baza informațiilor colectate puteți face o estimare: în ce ritm va evolua indicele modernității în perioada următoare?
Daniel David: Nu pot să fac decât o presupunere: am văzut că generațiile mai tinere au un nivel mai ridicat al acestui indice și mă aștept ca atunci când ele vor deveni dominante și vor avea copii pe care o să-i educe probabil în aceleași valori evoluția să fie mai rapidă. Dar este doar o presupunere, nu avem nicio dată concretă.
Redacția
Matei Pop