Ministerul Educației a organizat, luni, 27 decembrie, o dezbatere publică în legătură cu proiectul unei Hotărâri de Guvern care schimbă modul de funcționare al instituției care acreditează toate școlile și grădinițele din România, publice și private – Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. În cadrul dezbaterii, directorul executiv al Centrului pentru Inovație Publică, Ovidiu Voicu, a explicat că proiectul pus în dezbatere de Ministerul Educației va politiza puternic instituția și o va subordona complet politicienilor aflați la guvernare care vor putea da ușor afară membri ai Consiliului ARACIP și chiar pe președintele acestuia prin noile reguli, dacă acestea vor fi aprobate. Proiectul ministerului și toate anexele publicate le puteți consulta la finalul acestui articol.
„În ceea ce privește independența Consiliului ARACIP, cel mai problematic este punctul d al articolului 10 care spune că încetarea calității de membru al consiliului se poate dispune oricând la retragerea calității de reprezentant al entității care a propus numirea. De vreme ce nu există niciun standard și niciun criteriu obiectiv pentru numire, este la fel de subiectivă și retragerea calității. Oricând, Ministrul Educației sau alt minister care a făcut numirea poate să retragă calitatea de reprezentant fără a avea niciun fel de justificare, ceea ce pune întreg consiliul ARACIP sub controlul juridic al Ministerului Educației”, a explicat Ovidiu Voicu.
- Proiectul de HG a fost deja trimis în varianta propusă de Ministerul Educației către ministerele avizatoare și către Consiliul Economic și Social. Acest organism ar urma să-l dezbată luni în comisiile de specialitate și marți în plen. Mai multe detalii aici.
Membrii Consiliului ARACIP, schimbați
O altă problemă este cine este reprezentant în cadrul ARACIP, atrage atenția Voicu. În momentul de față, în Consiliu există doar experți ARACIP. În proiectul de HG, care este al doilea de acest gen pus în dezbatere publică în ultimele trei luni de minister, scrie că în Consiliu vor mai fi:
b) 5 reprezentanți ai Ministerului Educației, cadre didactice și/sau inspectori școlari de specialitate, dintre un reprezentant al Direcției pentru învățământul in limbile minorităților naționale;
c) 2 reprezentanți ai altor autorități cu responsabilități în sistemul de educație, respectiv un reprezentant desemnat de Ministerul Afacerilor Interne și un reprezentant desemnat de Ministerul Apărării Naționale, personal responsabil cu activitățile de învățământ;
d) 1 reprezentant al Asociației Școlilor Particulare, cadru didactic reprezentând furnizorii de învățământ particular, inclusiv organizațiile furnizoare de educație care organizează și desfășoară, pe teritoriul României, activități de învățământ corespunzătoare unui sistem de educație din altă țară;
e) 4 reprezentanți ai partenerilor de dialog social, membri observatori fără drept de vot, astfel:
- doi reprezentanți desemnați de cele două federații sindicatele reprezentative din învățământul
preuniversitar; - un reprezentant al Consiliului Național al Elevilor.
- un reprezentant al federației naționale a asociațiilor de părinți din învățământul preuniversitar
„Problema aici este de asigurare a independenței, pe de o parte independența de către cei evaluați. Legea spune că este vorba de o evaluare externă. Atâta timp cât consiliul ARACIP are cuvântul final în propunerea de acordare sau nu a acreditărilor către ministrul Educației, nu pot să facă parte din consiliul ARACIP cei care vor să fie evaluați, pentru că nu ar mai fi evaluarea externă. Prin urmare, reprezentanții ministerului Educației nu trebuie să fie acolo. Ceea ce recomandăm este ca acest consiliu ARACIP, atâta timp cât rămâne cel cu decizia finală, să fie alcătuit exclusiv din experți cu independența garantată și care să îndeplinească anumite standarde de expertiză. Este inacceptabil să avem standarde pentru directorii de școli și inspectori, dar să nu avem standarde pentru cei care evaluează”, a explicat Ovidiu Voicu în intervenția sa de luni.
Nu este pentru prima dată când Ovidiu Voicu atrage atenția asupra pericolului acestor schimbări fundamentale în modul de organizare al ARACIP. El a scris, într-un editorial publicat pe 22 decembrie pe site-ul inovarepublica.ro, instituție al cărei președinte este, că „În ultimii ani, au existat mai multe controverse legate de activitatea ARACIP. (…) Sub pretextul rezolvării acestor controverse, Ministerul Educației propune o pseudo-reformă a ARACIP, care, în fapt, înseamnă plasarea brutală a instituției sub controlul politic al ministrului educației”.
„Membrii Consiliului sunt numiți prin ordin al ministrului educației, la propunerea entităților pe care le reprezintă. Nu este menționată nicio procedură de selecție, deci decizia este una arbitrară, la dispoziția demnitarilor respectivi.
Revocarea membrilor Consiliului se poate face oricând „ca urmare a retragerii calității de reprezentant al entității care a propus numirea”, deci tot printr-o decizie arbitrară.
Mai mult, retragerea calității se poate face „la săvârșirea oricăror fapte de natură să atragă repercusiuni asupra prestigiului Ministerului Educației și/sau al ARACIP”. Observați că, spre deosebire de legislația actuală, dispare evaluarea obiectivă a acestui criteriu. Normele în vigoare vorbesc de fapte care atrag răspunderea disciplinară sau răspunderea penală, deci situații în care cei acuzați au posibilitatea să se apere, în condițiile legii. În noua formulare, ministrul poate considera oricând, subiectiv, că un membru „necooperant” al Consiliului dăunează prestigiului Ministerului”
(…)
„Refuzul dezbaterii publice
Proiectul de act normativ a fost propus în dezbatere publică pe data de 9 decembrie. Încă din start, ministerul educației a încălcat prevederile Legii nr. 52/2002 privind transparența decizională, pentru că lipsesc din anunț elemente prevăzute explicit de lege, respectiv durata dezbaterii și persoana responsabilă.
Perioada aleasă este de natură să limiteze interesul pentru dezbatere. Se întâmplă înainte de vacanța de Crăciun, în timp ce numeroase alte subiecte atrag atenția cetățenilor.
Centrul pentru Inovare Publică a solicitat în scris organizarea unei întâlniri publice. Legea menționată spune că într-o astfel de situație, ministerul este obligat să organizeze întâlnirea. Presupun că nu surprinde pe nimeni că instituția a ales să încalce, din nou, legea.
Refuzul dezbaterii nu face decât să întărească impresia că asistăm la o manevră brutală și cinică de a pune sub control politic o instituție, ARACIP, despre care legea spune fără echivoc că trebuie să fie independentă”, a mai scris Ovidiu Voicu în editorialul pe care-l puteți consulta integral aici.
Mai jos, intervenția lui Ovidiu Voicu, de la dezbaterea organizată luni, 27 decembrie, de Ministerul Educației:
„Soluția care este sugerată în art 4, alin. 3, de subvenția acordată de la bugetul de stat este ilegală, Ministerul Educației nu poate aloca subvenția aceea. În aceste condiții, este absolut necesară o analiză financiară care să arate că ARACIP poate să susțină o creștere masivă a numărului de posturi din veniturile pe care le are. (…)
Lipsește această analiză financiară deoarece creșterea numărului de posturi, de la 20 la 75, înseamnă un efort financiar important și care, probabil, se bazează pe ideea că vorbește fie de numărul de acreditări, fie de valoarea taxei. Dacă se merge pe ideea creșterii valorii de taxe, ar trebui avută o discuție foarte punctuală cu proprietarii unităților de învățământ, cele publice, pentru că primăriile sunt cele care plătesc aceste taxe.
Dacă pentru creșterea numărului de posturi ARACIP de trei ori se are în vedere creșterea taxei de acreditare în condițiile în care 80% din primăriile din România, adică proprietarii școlilor, se află în incapacitate de plată deja, acest lucru trebuie specificat și trebuie văzute toate indicațiile bugetare în bugetele locale pe care o astfel de propunere ar urma să o aibă. (…)
Discutăm de problema structurii ARACIP, observăm că există o contradicție în proiectul de HG, aflat într-o fază avansată spre avizare (…) la art 5 spune că o structură organizatorică a ARACIP se aprobă prin ordin al ministrului Educației. (…) Articolul 25, alin 2 din OUG 75 spune că sediul, structura organizatorică și regulamentul ARACIP se stabilesc prin HG, nu prin OMEN. (…)
Nici modificarea ei nu se poate face prin OMEN pentru că legea nu prevede asta. (…) Problema aici este de asigurare a independenței, pe de o parte independența de către cei evaluați. Legea spune că este vorba de o evaluare externă. Atâta timp cât consiliul ARACIP are cuvântul final în propunerea de acordare sau nu a acreditărilor către ministrul Educației, nu pot să facă parte din consiliul ARACIP cei care vor să fie evaluați, pentru că nu ar mai fi evaluarea externă.
Prin urmare, reprezentanții ministerului Educației nu trebuie să fie acolo. Ceea ce recomandăm este ca acest consiliu ARACIP, atât timp cât rămâne cel cu decizia finală, să fie alcătuit exclusiv din experți cu independența garantată și care să îndeplinească anumite standarde de expertiză.
Este inacceptabil să avem standarde pentru directorii de școli și inspectori, dar să nu avem standarde pentru cei care evaluează. Simpla specificare că ei sunt cei care se ocupă cu problemele de educație nu este suficientă. De asemenea, cu tot respectul pentru profesori, știm că meseria de profesor este una, dar meseria de manager educațional și meseria de evaluator sunt altceva, deci dacă ești profesor nu înseamnă că te pricepi automat și la celelalte două. (…)
În ceea ce privește independența Consiliului ARACIP, cel mai problematic este punctul d al articolului 10 care spune că încetarea calității de membru al consiliului se poate dispune oricând la retragerea calității de reprezentant al entității care a propus numirea. De vreme ce nu există niciun standard și niciun criteriu obiectiv pentru numire, este la fel de subiectivă și retragerea calității.
Oricând, Ministrul Educației sau alt minister care a făcut numirea pot să retragă calitatea de reprezentant fără a avea niciun fel de justificare, ceea ce pune întreg consiliul ARACIP sub controlul juridic al Ministerului Educației. De asemenea, la art 10, pct a, „prin absența nejustificată la două ședințe consecutive”, ridică probleme deoarece, conform articolului 8, se pot convoca ședințe extraordinare ori de câte ore este nevoie. (…) Aici sugerăm „absența nemotivată la două ședințe consecutive ordinare”. (…)
Trec mai departe la articolele care se referă la președintele ARACIP. Din nou, președintele ARACIP trebuie să aibă garanții de independență pentru că este ordonatorul de credite. Prima problemă este că președintele ARACIP este, conform proiectului, selectat dintre membrii consiliului, deci toate problemele de lipsă de independență ale membrilor consiliului se reflectă și asupra președintelui, dacă i se retrage calitatea de membru al consiliului, nu mai poate fi președinte.
Atât timp cât am arătat că oricând poate ministerul să retragă calitatea de membru al consiliului, poate face acel lucru și cu președintele, ceea ce în mod evident impietează asupra independenței acestuia. Nu în ultimul rând, nu există nicăieri niște standarde acceptabile minimale, faptul că are 5 ani de experiență didactică nu este suficient pe o funcție de asemenea importanță și pe un buget foarte mare.
Avem două sugestii. În primul rând trebuie să existe o alegere a președintelui consiliului prin concurs public, așa cum se întâmplă cu actuala legislație, care să includă și toate cerințele minimale de competență pe care le are, președintele consiliului trebuie să fie independent de acele numiri politice în consiliu, deci el nu trebuie să fie unul dintre ceilalți membri desemnați de către entitățile reprezentative, ci el trebuie să aibă garanțiile de independență pe care contractul de management i le poate da și aici suntem de acord cu propunerea ca să existe un mandat limitat.
Suntem de acord că nominalizarea unor structuri anume care să fie reprezentate în consiliul ARACIP, și mă refer aici la zona privată, este o proastă practică, această structură particulară reprezintă o treime din școlile particulare, oricând poate apărea o nouă structură. (…) Nominalizarea unei structuri anume este foarte proastă.”
Proiectul de act normativ și nota de fundamentare pot fi consultate mai jos:
- Proiect de Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)
- Organigrama noii ARACIP
- Nota de fundamentare