Închiderea exclusiv a școlilor, episodul 4. Profesorul de fizică

Președintele României ia din nou decizia închiderii școlilor la nivel național înainte de a închide orice altă activitate comercială sau publică, în criza provocată de pandemia COVID-19, după cum a anunțat miercuri seara. Este pentru a patra oară când Profesorul de fizică ajunge în același punct în care, pentru că nu a aplicat nicio altă măsură de impact care să reducă mobilitatea generală, a hotărât să închidă școlile. Dacă în celelalte trei cazuri, unele clase au făcut cursuri online, acum decizia este de rupere totală de școală, adică vacanță forțată, deplină, pentru toată lumea din sistemul de Educație, indiferent că vorbim de stat, privat, grădiniță sau liceu.

Ce surprinde la decizia din seara aceasta este orizontul de așteptare ridicat prin promisiunile repetate ale ministrului Educației: că de data aceasta vor fi și alte activități închise, înainte sau concomitent cu școala. Chiar înainte cu două ore de a sta la masă cu președintele Iohannis, ministrul Cîmpeanu a declarat public că “în situația în care se suspendă și alte activități, în interesul protejării dreptului la sănătate al elevilor și cadrelor didactice, susținem adaptarea structurii anului școlar la situația epidemiologică extrem de gravă”.

Ce am auzit, însă, în seara aceasta? Singurele care se închid sunt școlile. Nu s-a mai închis nimic altceva, ba chiar vor fi deschise toate mallurile, afterschool-urile, birturile, restaurantele, păcănelele, chiar dacă pentru accesul în unele locuri se va extinde certificatul verde sau dovada vaccinării ca permis de intrare, plus obligația de purtare a măștii.

Decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis, la fel ca toate celelalte ale liderului de la Cotroceni, are la bază argumentele neputinței și ale lipsei de viziune a decidenților. Pusă sub spectrul refuzului oamenilor de a se vaccina, autoritățile iau o măsură extremă generată și de obtuzitatea cu care au tratat Educația în cei aproape 2 ani de zile de când traversăm această pandemie. Profesorul de fizică a încercat să îndulcească tonul anunțului – oricum aveau „cei mici” vacanță de o săptămână, așa că îi trimite pe toți acasă.

„Să spun câteva cuvinte despre școli. Este evident că școlile sunt puternic afectate și prin elevii care sunt infectați, dar și prin personal – profesorii, învățătorii care se îmbolnăvesc. În mod normal, începând de luni, deci de săptămâna viitoare, de luni, ar fi vacanță pentru cei mici. S-a decis azi ca această vacanță să fie valabilă nu numai pentru ciclul primar, ci și pentru gimnaziu și liceu pentru două săptămâni. Deci începând de luni este vacanță școlară”, a spus președintele Iohannis.

Școlile se închid ultimele și se deschid primele

Repetată până la transformarea în lozincă, dar anulată de fiecare dată prin decizia finală, fraza de mai sus arată cât de goală de conținut este autoritatea. Doar verbalizarea unei fraze, care sună bine, sună european, ba chiar cu aere de UNESCO – fiind recomandarea la nivel mondial a tuturor experților de calibru -, nu înseamnă nimic. Din păcate asta s-a întâmplat în camera de comandă a statului român. Pilotul s-a pus la butoane, i-a asigurat pe toți cei din școli și pe părinți că zborul va fi cât mai lung și fără incidente, iar oamenii au avut încredere.

Pilotul nostru, profesor de fizică, a crezut că doar frecarea cu aerul e suficientă ca să ne vindecăm de COVID-19 și să fim convinși că vaccinarea e soluția. Avionul e acum prăbușit. Școala, motorul avionului de cursă lungă, a fost încă o dată nimicită, brutal, la impactul cu solul. Nicio frână, nicio încercare de planare, de redresare a traiectoriei, de testare de noi piste. Am zburat toți într-un zid pe care-l știam, care era previzibil și evitabil, dar spre care pilotul și echipajul ne-au dus fără să miște un deget.

De fapt, au mișcat degetele ca să-și voteze președintele de partid și să aplice, cinic, o criză politică peste țara transformată într-o lună în cimitirul ambulant din Europa.

Copilotul, care s-a încăpățânat să declare peste tot că „Școlile se închid ultimele și se deschid primele”, nu a pus nimic în loc pentru a dovedi această afirmație – a transformat-o în cugetarea favorită și atât.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației din guvernul dat afară de Parlament, este, după propriile sale criterii, direct și personal răspunzător pentru faptul că, în locul opțiunii oferite de școala online (pe care a desființat-o consecvent timp de luni de zile, în fiecare ieșire publică în care a avut ocazia), a fost preferată vacanța școlară și dată peste cap structura anului școlar și deci a întregii planificări sociale, familiale și economice care ține cont de aceasta. În motivarea oferită acum pentru opțiunea vacanței, el invocă problemele de conectivitate din școli și nevoia de echitate în educație.

Or, pe tot parcursul mandatului său, ministrul nu a luat nicio măsură relevantă care să vizeze problemele tehnice – conectivitate, dispozitive etc. – asociate școlii online, deși acestea erau cap de afiș pe agenda Ministerului de aproape un an, înainte să-și preia mandatul. Investiții aruncate pe fereastră, mobilizări fără precedent în utilarea școlilor, pentru ca noul ministru să refuze abrupt folosirea tehnologiei cumpărate în mandatul predecesoarei sale. În același timp, nu a făcut absolut nimic în acest sens nici în contextul începerii noului an, cu atât mai mult cu cât abia la sfârșitul lui septembrie admitea că, în vară, se înșelase când pariase, alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu, pe o toamnă liniștită în școli.

În chestiunea generală a echității, singurele măsuri luate au fost programele remediale decise în primăvară, aplicate răzleț și fără nicio măsură de cuantificare a efectelor, după cum spunea fostul secretar de stat de la Fonduri Europene Corina Atanasiu, audiată ca ministru propus pentru Educație în cabinetul Cioloș, eșuat. Cursurile remediale sunt oprite acum, programul „Școala după școală”, care ar fi dat posibilitatea și școlilor de stat să facă programe de tip afterschool, nu a mai pornit odată cu noul an școlar. De remarcat, însă, că și de această dată singurii favorizați sunt copiii părinților care își permit să-i trimită la after school. Nicio măsură de ajutor pentru cazurile disperate ale familiilor care au nevoie de un loc sigur pentru copiii lor, în această perioadă.

Așadar, primii vizați de restricțiile anunțate de președintele Klaus Iohannis sunt elevii, copiii și petrecăreții care umblau noaptea pe străzi, pentru că a fost anunțată și introducerea carantinei de noapte. Nimic despre pelerinajul de Sfântul Dumitru, care adună mii de oameni în mijlocul Bucureștiului și care va fi un alt summit al nevaccinaților, vulnerabililor, credincioșilor și votanților pe care nimeni și nimic nu-l va perturba. La fel ca cel de la Sf. Parascheva, la fel ca cel de la preafericitul Congres.

În afară de măști și de îndemnurile la vaccinare, de fiecare dată când s-au închis școlile, în cei doi ani de pandemie, situația a fost aceeași – singura măsură drastică este închiderea școlilor. Iată cum s-au desfășurat lucrurile:

Cronologia închiderii școlilor în pandemie

Pentru prima dată, școlile au fost închise începând cu data de 11 martie 2020, când Comitetul Național pentru Situații de Urgență a luat această decizie pentru toate școlile și grădinițele din România, de stat și private, pentru perioada 11 martie – 22 martie 2020. Pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății declara în mod oficial pandemia de coronavirus.

România declară stare de urgență pe 16 martie 2020, iar decizia inițială de închidere a școlilor se prelungește până după Paști.

Pe 10 aprilie 2020 sunt anulate evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, la fel și simulările pentru Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și Bacalaureat. Din programele de Bacalaureat și Evaluarea Națională sunt eliminate toate conținuturile pe care elevii le-ar fi făcut în semestrul al II-lea din acel an școlar, pe baza lor se vor elabora subiectele de examen.

Pe 27 aprilie 2020 a început Marea Predare Online. Școlile au făcut conturi tuturor profesorilor și elevilor, orare noi și fișe de auto-pontaj pentru cadrele didactice. Tot atunci, Klaus Iohannis anunță că nu se redeschid școlile, grădinițele, universitățile, până în septembrie, dar că Evaluarea Națională și Bacalaureatul se vor organiza cum au fost planificate. Anul școlar se încheie pe 12 iunie. Elevii din anii terminali sunt chemați la școală pentru o pregătire de două săptămâni, între 2 și 12 iunie.

În vară s-a constituit un grup de lucru interministerial pentru redeschiderea școlilor, care a pregătit într-o serie de întâlniri începerea anului școlar 2020-2021. Ordinul pentru redeschidere a impus noi reguli, pe scenarii de funcționare.

Școala a început fizic în 2020, dar alegerile locale s-au desfășurat în școli pe 27 septembrie, elevii având o vacanță de la cursurile fizice, continuând online predarea și învățarea.

Cu o lună înaintea alegerilor parlamentare, la începutul campaniei electorale, pe 9 noiembrie 2020, școlile au trecut cu totul, din nou, în online, măsură anunțată tot de președintele Iohannis.

După alegeri, la minister a revenit Sorin Cîmpeanu, fost ministru în Guvernul Ponta, înscris în PNL după ce a susținut Guvernul Orban. În februarie 2021 detaliile referitoare la redeschiderea școlilor în semestrul II au fost anunțate de la tribuna Ministerului Educației, într-o conferință de presă comună a miniștrilor educației și sănătății.

Școlile nu se mai închid cu totul la unul-două cazuri, ci doar clasele respective își trec activitatea în online. O altă noutate a fost că grădinițele, ciclul primar și mai nou elevii din anii terminali, plus cei care fac cursuri remediale, din orice clasă, vin la școală indiferent de scenariu, până la intrarea în carantină a localității.

Toți elevii din clasele primare, toți copiii de la grădiniță și elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a și a XI-a au avut o vacanță de o lună în aprilie 2021, din 2 aprilie până pe data de 4 mai 2021. Astfel, structura anului școlar a fost modificată cu o săptămână înainte de intrarea în vacanța de primăvară a elevilor, astfel încât majoritatea acestora să stea acasă o perioadă cu două săptămâni mai lungă decât era programată inițial.

Revenirea la școală, respectiv la grădiniță, a tuturor acestor elevi și copii a fost pe 5 mai 2021, când fiecare școală își relua cursurile fizice, în funcție de rata de infectare din fiecare localitate.

Elevii de clasele a VIII-a, a XII-a, a XIII-a și ultima clasă din învățământul profesional au revenit la școală pe data de 10 mai 2021.

Anul școlar actual, 2021-2022 a început pe data de 13 septembrie, cu prezența fizică a elevilor, dacă rata de incidență din localitate este sub 6 la mie. Principala reglementare a noului ordin comun al miniștrilor Educației și Sănătății, publicat pe 1 octombrie 2021, este aceea că se suspendă cursurile doar la apariția unui caz pozitiv într-o clasă, și nu la rata de infectare din localitate, cum era până acum. Toți copiii acelei clase rămân acasă. După 8 zile, cei care sunt testați și au un rezultat negativ se întorc în clasă. Restul fac școală online până la trecerea a 14 zile de la suspendarea cursurilor.

Suspendarea cursurilor cu prezență fizică în unitățile de învățământ preuniversitar/conexe se  dispune pentru o perioadă de 14 zile la apariţia unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o grupă de învățământ antepreșcolar/preșcolar sau clasă de învățământ primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal. 

20 octombrie 2021 – închiderea școlilor pentru două săptămâni, decisă după o ședință la Cotroceni.

Din anul școlar trecut, elevii români au pierdut 110 zile, adică jumătate, a spus Gallina Vincelette, director în cadrul Băncii Mondiale, pentru Economedia.ro, la începutul acestei luni.