Singura școală smart și complet digitalizată din mediul rural, Școala din Ciugud, județul Alba a atras atenția foarte multor publicații atât înainte de pandemie, cât și în timpul crizei pe care o traversăm încă. Folosirea tehnologiei, citate inspiraționale pe pereți, mediu prietenos, clase complete de maximum 20 de elevi, învățare prin table interactive și materiale informatice – lucruri și demersuri demne de secolul XXI, dar pe care puține școli din România îndrăznesc să le aplice.
- Interviul a fost realizat de Ștefan Lefter, elev în clasa a XI-a la Colegiul Mihail Cantacuzino din Sinaia, județul Prahova.
Școala de la țară, are, deci viitor – de la modul de predare, la interacțiune și mediul școlar. În următorul interviu, abordăm problematica școlii smart din județul Alba în contextul pandemiei și noului an școlar care se apropie mai repede decât ne-am închipui.
Ștefan Lefter, elev: Multe felicitări pentru implicare și calitate! Am observat (e imposibil să nu iasă în evidență) dotările informatice de care dispune școala dumneavoastră. Cu atâta tehnologie, totuși, care este rezolvarea? Profesorii știu să predea online sau doar să folosească aparatura?
Teodora Simion, director: Mulțumim pentru aprecieri. În ceea ce privește întrebarea dacă profesorii știu să predea online, în mintea mea se naște o altă întrebare: Oare, cu adevărat, putem spune că știm să predăm online? Pentru a spune că știi să faci un lucru bine, e nevoie de experiență, iar cele trei luni în care în România s-a predat online, eu, personal, nu le-aș numi experiență. Au fost primii pași pe care orice profesor (care își face meseria cu pasiune) i-a făcut în acest domeniu. Să spunem că pentru profesorii de la Ciugud a fost puțin mai ușor. În momentul în care am trecut în online, noi aveam deja două cursuri de inițiere în munca pe platforma Școala 365 parcurse. Cursurile au fost suspendate începând cu data de 11 martie. În 12 martie noi am parcurs al treilea curs de pregătire pentru predarea online folosind aplicația Teams. Spre deosebire de alți colegi din țară, am avut infrastructura necesară, elevii și colegii aveau deja conturi pe platformă, o utilizau deja. Unii colegi din țară abia atunci auzeau pentru prima dată despre o platformă, nu știau pe care să o aleagă, cum să o foloseasca ș.a.m.d. Elevii școlii noastre din 13 martie au trecut la școala online. Practic, întreruperea pentru ei a fost de două zile.
Totuși, chiar și aceste cursuri, mie personal, mi s-au părut insuficiente. Așa că eu am făcut școală online în paralel cu elevii mei. Dimineața predam, după-masa eram înscrisă la diverse webinarii sau urmăream tot felul de tutoriale pentru a învăța și exersa, iar seara lucram materialele pentru lecțiile de a doua zi și corectam temele elevilor. A fost o perioadă intensă pentru toți. La fel ca mine, unii colegi au accesat și în timpul școlii și în vacanță diferite cursuri și webinarii online tocmai pentru a se perfecționa în această direcție. De asemenea, după jumătatea lunii septembrie, vom începe cu toții un alt curs de formare pe această temă.
Ștefan Lefter, elev: Să zicem că sunteți nevoiți să treceți pe on-line. Copiii vor lua tabletele de la școală acasă?
Teodora Simion, director: Da. Vom încheia un contract de comodat cu părinții și elevii vor primi chrombook-urile acasă. Copiii din ciclul gimnazial din școala noastră folosesc chrombook-uri, nu tablete.
Ștefan Lefter, elev: Dacă punem copiilor laptopurile în brațe, e suficient? Ce ar trebui să mai știe aceștia în afară de utilizarea lor tehnică?
Teodora Simion, director: Mai multe. De la cum se utilizează, la ce folosim anumite programe, aplicații; cum căutăm o informație, cum o verificăm; să îi conștientizăm asupra timpului petrecut cu tableta în față. Sunt mai multe aspecte. Și acestea nu cad doar în sarcina profesorului care predă TIC, ci a fiecăruia dintre noi, profesorii, mai ales în această perioadă.
Ștefan Lefter, elev: Să punctăm puțin deschiderea anului școlar. Aveți un orar stabilit? Cum arată acesta și organizarea pentru un elev (ore, pauze, organizarea clasei, a orelor și a încadrărilor)?
Teodora Simion, director: Deocamdată nu avem un orar stabilit. Am discutat despre varianta ca cei mici, din ciclurile preșcolar și primar să vină la școală și grădiniță de dimineață, iar cei din ciclul gimnazial de după-masă, astfel încât să fie cât mai puțini copii în școală și riscul de îmbolnăvire să fie cât mai redus. Inițial noi ne-am gândit la reducerea timpului pentru o oră de curs și pentru pauză, dar din partea ministerului a venit informația că orele de curs rămân de 50 de minute iar pauzele de 10. În ceea ce privește încadrările, nu avem încă toate cadrele didactice trimise de către ISJ, așa că nu putem vorbi de finalizarea acestui aspect
Ștefan Lefter, elev: Colaborați cu autoritățile? Care a fost relația și procesul de dezvoltare? Ați cerut sau vi s-a dat?
Teodora Simion, director: Școala noastră se bucură de o colaborare deosebită cu Primăria și Consiliul Local Ciugud, precum și cu Inspectoratul Școlar Județean. Ideea și proiectul Smart School Ciugud au venit din partea primăriei. A fost o idee asemenea unui bulgăre de zăpadă care a tot crescut. Pe parcursul întregului proces de reabilitare am avut o colaborare strânsă. Și întreaga comunitate școlară, elevi, profesori, părinți suntem beneficiarii acestei idei.
Ștefan Lefter, elev: Care este gradul dumneavoastră de independență față de autorități? Vă desfășurați fără ghiduri, v-ați inspirat din modele de afară?
Teodora Simion, director: Suntem o unitate de învățământ de stat, nu privată. Respectăm recomandările Ministerului Educației și Cercetării sau pe cele ale Ministerului Sănătății în contextul acestei perioade. De fiecare dată când am întâlnit un model inspirațional, am luat aminte la ceea ce putem învăța și noi și ce putem aplica în școala noastră, astfel încât să fie cât mai bine pentru comunitatea noastră. Ne-am inspirat atât din școli din România, cât și din școli din Europa.
Ștefan Lefter, elev: De când v-ați pregătit și de ce nu ați așteptat ministerul?
Teodora Simion, director: Am început pregătirile din luna august. Eram conștienți că nu le putem lăsa pe toate pentru începutul lunii septembrie. Suntem cu toții îngrijorați și îngândurați și suntem conștienți că și părinții sunt la fel. E firesc. Așa că am început să discutăm despre variantele posibile cu colegii din primărie, din școală, cu părinții. Încercăm să găsim cele mai bune variante, astfel încât procesul de învățare să se desfășoare în condiții cât mai sigure posibil.
Ștefan Lefter, elev: La nivel de microsistem, cum sunt sarcinile pentru un director?
Teodora Simion, director: Sunt multe. Mai ales într-o școală mică, unde nu există director adjunct. Directorul trebuie să fie la curent cu legislația din multe domenii, să aibă în vedere nevoile tuturor celor implicați în procesul educației: copii, profesori, părinți, personal didactic auxiliar, personal nedidactic. Toți sunt importanți într-o școală. Fiecare are rolul lui, iar rolul directorului este acela de a crea punți de legătură între toți cei implicați. Din punct de vedere legislativ, atribuțiile directorului sunt multe, ele poti fi consultate în actele normative în vigoare, ca de exemplu în Legea Educației sau în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar.
Citește și:
Ghid pentru părinți, ca să-și susțină copiii din prima zi de școală, publicat de Ministerul Educației din Moldova. Comparație cu “Ghidul pentru părinți” din România
Genoveva Cerchez, profesor de limba română: Dacă bacul ar însemna texte la prima vedere, orele de literatură s-ar putea elibera de această tiranie. Și atunci poate că profesorii s-ar concentra pe literatură, nu pe cerințele de bac
R.P.
Redacția
Alexa Stănescu
