Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, promite că în următorii 4 ani vom avea “o reformă reală a sistemului de educație în ceea ce privește modul de predare, programa, structura orelor”. Oficialul a spus la Digi24 că acesta a fost motivul pentru care a acceptat să revină în funcția de ministru al Educației. Cîmpeanu a explicat și cum vede școala românească în viitor.
“Dacă am abandonat patru poziții câștigate prin propriile eforturi, le-am abandonat cu credința că pot face ceva ca ministru al Educației, a spus Sorin Cîmpeanu.
“Credința principală este că după ce vom fi depășit aceste probleme urgente: reluarea școlii, depășirea pandemiei, construcția bugetului, vom trece la palierul doi: programe școlare pentru liceu… Pentru a ajunge la probleme cronice e nevoie de o Lege a Educației care să se sprijine pe consultările celui mai larg și mai dezbătut proiect care a fost în România. Că place pentru unii mai mult, pentru unii mai puțin, România educată a beneficia de cea mai largă consultare. Acolo sunt principii, principiile trebuie să fie transpuse într-o lege, o lege ca să fie stabilă are nevoie de consultare cu toate forțele politice”, potrivit lui Cîmpeanu.
Moderator: Ne putem aștepta, în următorii patru ani, la o reformă reală a sistemului de Educație în ceea ce privește modul de predare, programa, structura orelor, în așa fel încât să nu ne mai uităm cu atât de mult jind la țările nordice, de exemplu, care sunt din acest punct de vedere în toate clasamentele mult peste noi?
Sorin Cîmpeanu: “Asta fost cea mai mare provocare care atârnat în acceptul meu cu privire la reluarea postului de ministru al Educației. Cea mai mare provocare la care m-am gândit atunci când am acceptat. Răspunsul este “da”. Avem, din fericire, de data asta avem o consultare publică foarte largă cu principii care trebuie transpuse în lege.”
Moderator: În ce mod se va schimba școala românească în următorii patru ani?
Sorin Cîmpeanu: “Cu siguranță școala din toată lumea va merge mai mult către teleșcoală, spre exemplu. Deci ceea ce am învățat, partea bună din învățământul online, acolo unde se potrivește, subliniez doar acolo unde se potrivește, va trebui să fie păstrată. Abilitățile digitale pe care le au deprins elevii și cadrele didactice trebuie să fie păstrate și multiplicate, deci se va merge mai mult către online. Învățământul trebuie să meargă în direcția învățământului cu adevărat centrat pe elev, învățământul trebuie să fie adecvat secolului XXI, nu este întotdeauna acum, învățământul trebuie să fie adaptat cerințelor angajatorilor”.
Sorin Cîmpeanu a trecut în 6 ani prin 3 partide politice, pentru ca din poziția de ministru PNL al educației să găsească proiectul de lege despre care în 2015 spunea, pe când era ministru în guvernul condus de social-democratul Victor Ponta, că este nevoie să înlocuiască actuala legislație în domeniu. Din nou, Cîmpeanu spune că o nouă lege a educației “este absolut necesară”.
În aceeași intervenție de la Digi 24 ministrul a adaugat și noi detalii ideii lansate zilele acestea, prin care vrea ca directorii de școli să fie votați de profesorii titulari cu normă întreagă din școala respectivă. Sorin Cîmpeanu a explicat că “votul trebuie să fie dublat de un concurs” prin care cel votat trebuie să demonstreze “că are abilități manageriale”.
Foto: © Alexan24 | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Mădălina Belu
Alexandra Bogdan
2 comments
In urmatorii 4 ani ?????
In 2001 am devenit tata, am urmarit de atunci tot ce sa-ntamplat in invatamant, la inceput , am crezut ca pana ajunge in clasa I, se termina cu reformele din invatamant, copiem un model cu rezultate de afara si totul o sa fie bine.
Am ajuns clasa I, cu ,,ajutor” la scoala la care am dorit ca parinti. Am zis, pana la evaluare se rezolva problemele din invatamant, terminam cu reformele, o sa fie bine, doar sunt 8 ani.
Au trecut 8 ani de scoala, am ajuns la liceu, am sperat , e adevarat mai putin ca inainte ca se va termina din nou cu reforma.
2020 , clasa a XII-a, pandemie, scoala on, examen de bac , nota medie pe liceu peste 9,5 , la bac 9,27 , am scapat cu bine de scoala, este student, tot pe acasa cu ore on.
L-am intrebat intr-o zi daca vrea sa plece din tara, atunci raspunsul lui a fost ceva de genul, ce fac afara pot sa fac si la mine in tara, nu trebuie sa plec.
Acum sper sa plece, sa nu mai ramana o zi in tara asta unde dupa 20 ani, mai trebuie 4 ani pentru a reforma invatamantul, oare o sa fie de ajuns?
In una din declaratiile ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu,acesta vorbeste de introducerea pe platforma unde sunt incarcate tezele de doctorat a lucrărilor de licenţă şi de dizertaţie.
Ati observat cum arata aceasta platforma?
https://rei.gov.ro/teze-doctorat
Ce am observat eu este numarul redus de teze de doctorat disponibile – 9002 teze in prezent, insa practic disponibile ca text complet sunt foarte putine, majoritatea urmand sa fie publicate (conform anuntului). De ce se incarca tezele doar din anul 2016 si nu din 1990 ori macar incepand cu anul 2000? Atunci teza de doctorat nu era de interes public (desi ea se sustinea public si in acea perioada)? Recent am citit ca exista un ordin de ministru (nu e nou) prin care nu mai este permis ca publicul sa puna intrebari in cadrul prezentarii tezei de doctorat(va rog sa verificati si comparati cu procedura din alte tari europene).
Merita reamintit ca multe teze de doctorat sunt rezultatul unui numar de ani in care doctoranzii au fost finantati de la buget (exista si locuri “cu taxa”). A posta pe aceeasi platforma lucrari de licenta si disertatii de master nu va face decat sa intre intr-o zona discreta tezele de doctorat, teze alcatuite totusi, cel putin prezumtiv, dupa criterii academice si in urma unui demers indelungat, diferit de pregatirea academica mai putin sofisticata a studentilor la primele doua cicluri universitare (sute de mii de absolventi anual)
In cazul tezelor nepublicate inca ar fi fost necesar ca macar sumarul acestora sa fie disponibil public pe platforma + abstract + cuvinte cheie (20-30 pagini, cum se posteaza pe site-ul universitatii, inainte de sustinerea tezei) Cat priveste modalitatea de cautare ar fi fost nevoie de mai multe campuri care sa permita selectarea tezelor dupa: universitate, facultate, cuvinte mentionate in abstract sau in titlul lucrarii (asemenea Proquest Open, de exemplu).