România este pe primul loc în UE privind rata de părăsire timpurie a școlii, potrivit celor mai recente date Eurostat. În ultimii 10 ani a scăzut cu 1,5 puncte procentuale: de la 18,1% în 2014 la 16,6% în 2023. În următorii 6 ani, până în 2030, România trebuie să ajungă la o rată medie a UE de 9%. Guvernele de la București au cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene, potrivit unei analize Edupedu.ro.
- Indicatorul „părăsirea timpurie a școlii” este definit ca procentul din populația cu grupa de vârstă 18-24 de ani care nu a absolvit gimnaziul sau liceul și nu se aflau în niciun program de educație sau formare, formal sau informal, în ultima lună de dinaintea sondajului.
16,6% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii în România, în 2023.
În 2023, în UE a fost o medie ușor peste: de 9,5 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din UE au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare. Pe ansamblul țărilor UE, proporția abandonului timpuriu în 2023 a variat de la 2% în Croația la 16,6 % în România.
“Persoanele care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare se pot confrunta cu provocări atunci când încearcă să se stabilească pe piața muncii. Educația a devenit un factor din ce în ce mai important atunci când angajatorii recrutează personal. Părăsirea timpurie a educației poate avea consecințe semnificative pe termen lung pentru individ, precum și pentru societate”, potrivit Eurostat.
- UE a stabilit un obiectiv la nivelul UE ponderea abandonului timpuriu al educației și formării care ar trebui să fie mai mică de 9% până în 2030. Anterior, ținta asumată pentru anul 2020 era de 10%.
România este pe primul loc în UE la rata de abandon timpuriu pentru segmentul 18-24 ani
Țara noastră avea în 2023 o rată de părăsire timpurie a școlii de 16,6%, urmată de Spania (13,7 %), Germania (12,8 %) și Ungaria (11,6 %).
Țările cu cea mai mică proporție de părăsire timpurie a sistemului de educație din UE au fost Croația, Grecia, Polonia și Irlanda, unde ponderea a fost sub 5 %.
În ultimii 10 ani rata de părăsire timpurie a școlii în România a scăzut cu doar 1,5 puncte procentuale, potrivit Eurostat. Dacă în 2014, rata era de 18,1%, în 2023 a ajuns la 16,6%.
De-a lungul anilor a fost o stagnare, între 2015, când a fost cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii, 19,1% și 2017, când ajunsese la 18,1%. Apoi România a avut statistici mai bune, rata a scăzut considerabil între 2017 și 2019 până la 15,3%. În următorii 3 ani, până în 2022, rata a stagnat, iar în 2023 a crescut din nou, ajungând la 16,6%.
Nici pe medii de rezidență, România nu a înregistrat rezultate bune: în 2023, în mediul rural, rata de părăsire a sistemului de educație era cea mai ridicată din UE: 27,5%, potrivit Eurostat. În UE, în 2023, proporția abandonului timpuriu în zonele rurale a fost mai mică, de 9,9 %.
Procentul înregistrat de România în 2023 este similar cu cel din 2015, când era de 27,8%.
Ponderea totală a persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare a scăzut în UE cu 2,3 puncte procentuale între 2013 și 2023.
Dintre țările UE, cele mai mari progrese le-au făcut în puncte procentuale între 2013 și 2023: Portugalia, unde ponderea persoanelor s-a redus cu 10,9 puncte procentuale și Spania (-9,9 puncte procentuale).
Există, de asemenea, 10 țări UE care au înregistrat creșteri ale ponderii persoanelor care părăsesc timpuriu, printre care Austria, Cipru, Slovenia, Danemarca și Germania.
De asemenea, rezultatele au variat între femei și bărbați, precum și între tinerii care locuiesc în zone cu diferite grade de urbanizare, atât în interiorul țărilor, cât și între țările UE.
În cazul bărbaților, proporția tinerilor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare era cu 3,6 puncte procentuale mai mare (11,3 %) decât în cazul femeilor (7,7 %) în UE în 2023.
În România, Cehia, Grecia și Bulgaria (+/- 0,2 puncte procentuale), ponderea tinerilor care au părăsit timpuriu școala a fost aproximativ aceeași pentru femeile tinere și pentru bărbații tineri.
În rest, aproape toate țările UE au raportat o proporție mai mare de tineri care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională decât de femei tinere, cu diferențe deosebit de mari în Italia (5,5 puncte procentuale), Germania (4,8 puncte procentuale), Spania (4,7 puncte procentuale), Finlanda (4,6 puncte procentuale), Letonia și Malta (ambele 4,5 puncte procentuale).
Persoanele care părăsesc timpuriu școala au un loc de muncă?
„Persoanele care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare se pot confrunta cu provocări atunci când încearcă să intre pe piața muncii”, potrivit Eurostat.
Distribuția între diferitele rezultate pe piața muncii în 2023:
- 47,4 % din totalul persoanelor care au părăsit timpuriu școala aveau un loc de muncă
- 30,5 % nu aveau un loc de muncă, dar doreau să lucreze
- 22,1 % nu aveau un loc de muncă și nu doreau să lucreze
În raport cu întreaga populație cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, aceasta corespunde unui procent de:
- 4,5 % de tineri care au părăsit timpuriu școala cu un loc de muncă
- 2,9 % care au părăsit timpuriu școala, nu au avut un loc de muncă și doreau să lucreze
- 2,1 % care au părăsit timpuriu școala, nu au avut un loc de muncă și nu doreau să lucreze
În 2023, doar opt țări din UE au raportat un procent de 50 % sau mai mult de persoane care au părăsit timpuriu școala și care erau angajate: Malta, Țările de Jos, Suedia, Portugalia, Danemarca, Austria, Germania și Estonia.
În majoritatea țărilor, persoanele care au părăsit timpuriu școala au fost predominant neangajate, cele mai mari procente de persoane care au părăsit timpuriu școala neangajate fiind înregistrate în Croația (70,0 %), Lituania (71,9 %) și Slovacia (81,3 %).
Cauzele părăsirii timpurii a școlii
„Părăsirea timpurie a școlii este un fenomen complex, dinamic și multidimensional, produs al unei combinații de factori personali, sociali, economici, educaționali și familiali și asociat de foarte multe ori cu dezavantaje de ordin economic. Rareori decizia de a părăsi școala este luată pe moment, de obicei fiind rezultatul vizibil al unui lung proces de rezultate sub așteptări și de pierdere treptată a interesului pentru educație.
Tinerii părăsesc școala prea devreme dintr-o varietate de motive, acestea fiind foarte specifice în fiecare caz. Unii părăsesc școala deoarece se confruntă cu probleme personale sau familiale, alții din cauza sănătății sau a dificultăților emoționale; unii tineri nu sunt mulțumiți de educația pe care o primesc – în legătură cu programa școlară, metodele de predare inadecvate nevoilor lor, relația precară cu cadrele didactice sau colegii, agresivitatea sau climatul negativ din școală. Totuși, părăsirea timpurie a școlii pare să urmeze anumite tipare, unii tineri fiind considerați mai expuși riscului decât alții.
Tinerii care părăsesc timpuriu școala provin cel mai probabil din medii dezavantajate social (gospodării de șomeri, familii cu un nivel de educație scăzut, familii cu un singur părinte sau gospodării în care există situații tensionate), din grupuri mai vulnerabile (de exemplu, copii cu nevoi educaționale speciale sau mame adolescente) sau din grupuri minoritare sau familii de migranți. De asemenea, băieții au o pondere mai mare decât fetele în acest grup”, nota Eurostat.
Informații de context
În 2021, Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
În plus, datele de acum arată că rata de părăsire timpurie a școlii a crescut în 2023, până la 16.6%.
Suma cheltuită pentru reducerea și a acestui fenomen de reducere a părăsirii timpurii a școlii a fost de 2.398.097.983 lei (484.581.713 euro la cursul actual al BNR, de 4.9488 lei/euro), potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Europene.
O altă analiză Edupedu.ro din 2023 arată că niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020, evaluate la 4,4 milioane de euro, nu și-a atins indicatorii propuși, iar „Ministerul Educației nu deține date despre sumele cheltuite pentru implementarea acestora”, menționează un raport al Guvernului.
Citește și:
Ministerul strategiilor degeaba. Niciuna dintre cele patru strategii pe Educație din perioada 2015-2020, evaluate la 4,4 milioane de euro, nu și-a atins indicatorii propuși, iar „Ministerul Educației nu deține date despre sumele cheltuite pentru implementarea acestora” – raport al Guvernului
ANALIZĂ România a cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii în ultimii 9 ani, iar indicatorul a scăzut cu doar 2 puncte
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Ioana Nicolescu
Redacția