Nu există examen de admitere la liceu în Suedia, ci se calculează un punctaj total al calificativelor primite în tot gimnaziul, spune pentru EduPedu.ro Antonia Duță, care a absolvit liceul în luna iunie anul acesta, într-un oraș din sud-vestul țării. În ultimul an de gimnaziu se susțin câteva probe scrise și orale la materii esențiale, pentru a confirma mediile obținute până atunci, mai spune aceasta. Redăm mai jos explicațiile despre sistem și repartizarea în clasa a IX-a.
- Demersul redacției vine în contextul în care dorim să aflăm cum se realizează trecerea de la gimnaziu la liceu în alte țări europene și repartizarea în ciclul secundar de studii preuniversitare. În România, sunt în dezbatere publică proiectele de legi ale Educației, până pe 24 august. O noutate din acestea este, printre altele, faptul ca la clasa a VIII-a să se poată susține și un examen de admitere separat pentru colegiile naționale, înainte de Evaluarea Națională. De asemenea, o altă modificare ar fi și la media generală din clasele V-VIII care n-ar mai avea nicio pondere în media finală pentru repartizarea la liceu, conform propunerii din lege.
Antonia, o absolventă de liceu din Suedia și actuală studentă tot în țara nordică, a precizat că a trebuit să învețe constant pentru a obține cele mai bune note și, implicit, medii, pe fiecare semestru, pentru că ele s-au adunat într-un punctaj total în ultimul an de gimnaziu care îi permitea să intre la liceul și clasa dorite.
Notele și mediile din gimnaziu contează integral pentru admiterea la liceu. Ele pot fi mărite la nevoie, cu evaluări suplimentare
Cum notele și mediile în Suedia sunt de la A (maxim) la F (minim), fiecare notă avea un echivalent în număr de puncte. Acestea adunate pot avea cel mult 340, în cei 3 ani de gimnaziu: “Am avut undeva la 310 puncte care îmi permiteau să aplic în sistem pentru aproape orice liceu. Nu contează liceul, calitatea predării în licee este la aceleași standarde aproximativ, așa că de obicei te interesezi să fie aproape de tine, să aibă profilul pe care îl cauți”.
Pentru liceul din orașul Goteborg unde a învățat ea, la clasa de științe sociale în care a fost, media de intrare era de circa 260 de puncte. O clasă mai căutată era cea de științe ale naturii unde ultimele medii de intrare erau de circa 335 de puncte, foarte aproape de maximum, spune actuala studentă. Despre cum arată orarul unui elev de liceu din Suedia, EduPedu.ro a scris aici, acum câteva luni.
Încă un punct important, mediile din anii de gimnaziu pot fi mărite pe tot parcursul gimnaziului ca, la final, în loc de C să ai un A (nota maximă), dar ca elev trebuie să fii atent la un lucru: nu mereu studiezi aceleași capitole de materie. De exemplu, dacă la fizică înveți electricitatea într-un semestru din clasa a VII-a și atât, atunci nu mai ai ocazie să revii pe subiect în cealaltă perioadă de cursuri sau în clasa a VIII-a, deci rămâi cu notele și mediile de atunci. “Trebuie să fii puțin strateg și să te gândești la ce faci cu un pas dinainte”, spune Antonia, stabilită în Suedia din 2017.
Se dau câteva examene în ultimul an de gimnaziu pentru validarea mediilor
În ultimul an de gimnaziu se dau un examen scris la suedeză, unul oral la suedeză, la matematică de asemenea – scris și oral -, apoi un examen scris la o materie din științele naturii, anume fizică/ chimie/ biologie și un alt examen scris la o materie din științe sociale, anume geografie/ istorie/ cultură civică/ studii religioase.
- Despre aceste examene date la materii din științe naturale și științe sociale, Antonia a explicat că nu sunt la alegere. Ele se află în ziua în care se susține examenul, iar elevul trebuie să fie pregătit complet, adică să știe materia din anii de gimnaziu pentru oricare dintre probe, chiar dacă susține istorie cu biologie, pe lângă cele fixe de suedeză și matematică scrise și orale.
“La suedeză a trebuit să scriu un articol, așa a fost în acel an. Se susține pe calculator la școală și ajunge direct la profesor lucrarea. Apoi la suedeză oral tragi un bilet și discuți în grup cu restul. La matematică oral trebuie să explici cum rezolvi un exercițiu, ecuații, și să te consulți cu ceilalți colegi. Aici, profesorii urmăreau limbaj de specialitate matematic, folosirea de cuvinte cheie etc. Examenele acestea mai mult validează notele date pe teste, proiecte în anii de gimnaziu și tot cu profesorii de la clasă le susții“, a povestit Antonia.
Întrebată dacă profesorii sunt subiectivi la clasă și, poate, prin relația cu elevul, cu atât mai mult la o examinare în avantajul lui, ea consideră că “examenele sunt mai mult o probă de sistem de învățământ, să arate că notele de până atunci au fost date pe drept elevului, în concordanță cu ce a făcut până atunci la ore, dar și în concordanță cu munca profesorului. Iar profesorii nu sunt subiectivi, pentru că au standarde naționale pe care le bifează, la examene, și care nu sunt chiar vagi în descriptori, deci se punctează exact anumite lucruri care se urmăresc”, spune eleva.
Ce se întâmplă dacă notele de la examinare ies mai mici decât mediile obținute în gimnaziu? “Dacă ai avut numai A la suedeză, echivalentul notei 10, iar în acest examen obții 8, sunt niște semne de întrebare, dar tot cu A treci mai departe”, subliniază aceasta. “Dacă ai obținut A (10) în gimnaziu, iar în testare obții F, adică o diferență enormă, atunci se compară anumite criterii, se aduc la un numitor comun după grile stabilite”.
Pentru a intra la liceu aplici de acasă, din primăvară, și urmărești ce licee te pot accepta dintr-o aplicație
“Există o bază online națională în care școala te înregistrează cu toate datele – date personale, medii, progres școlar, fișe necesare. Tu doar intri pe site cu mail-ul școlii și cu o parolă și instrucțiuni primite prin poștă, contul tău este deja asociat cu datele tale. Intri acolo și cauți liceul, oricare liceu din țară, alegi ce licee vrei într-o ordine de opțiuni, similar sistemului din România”, povestește fosta elevă.
“Prin primăvară primești o notificare preliminară pentru că te înscrii cu notele și mediile de până în momentul acela. Liceele îți spun dacă te-ar accepta sau nu, urmând să verifici încă o dată și spre finalul anului. Șansele ți le calculezi cu datele de pe internet: care au fost punctajele din anii trecuți, care au fost ultimele. Unele licee sunt cunoscute că acolo merg elevi cu note mai mici, există stereotipuri ca peste tot, dar nu variază mult calitatea predării între licee”, apreciază Antonia Duță.
E obligatoriu să te duci să vorbești cu un consilier școlar
“E obligatoriu să te duci să vorbești cu un consilier școlar când vine vorba de înscrierea la liceu, iar în perioada aceea sunt foarte solicitați”, mai punctează fata. “Sunt din ce în ce mai mulți oameni care vor să devină consilieri școlari pentru că e un job asigurat, cu toate că au în grijă mulți copii. Îi spui despre tine, iar el te sfătuiește și te ajută să descoperi domenii de interes; nu are cum să îți spună să mergi la liceul X că este bun sau nu, îți explică numai din ce ai dori tu să faci în continuare. Ei trimit datele către baza de date, îți oferă numere de telefon de contact utile, dacă le ceri, au sarcini de acest tip în perioada înscrierilor”, declară aceasta.
Structura sistemului de Educație din Suedia, pe scurt
Învățământul suedez începe de la 1 an, cu creșele și grădinițele aflate în coordonarea Ministerului Educației. Apoi la 6 ani urmează clasa pregătitoare, care face parte din învățământul primar, la fel ca în România. De la 7 la 13 ani este echivalentul învățământului primar de la noi (ISCED 1), iar echivalentul gimnaziului este între 13 și 16 ani, deci o perioadă de 3 ani. Până aici partea aceasta de școlarizare se numește „educație primară”.
“Educația secundară” – liceul – începe de la clasa a X-a și durează 3 ani, până în clasa a XII-a, unde elevii termină la vârsta de 19 ani, potrivit structurii Educației din Suedia publicată și actualizată pe platforma europeană Eurydice. Ciclul liceal se finalizează cu o lucrare de specialitate și nu există examen final, ci se ține cont de mediile din cei trei ani de studiu.
Despre anumite examene de final de an, tot Antonia a spus pentru EduPedu.ro acum un an și jumătate că “Aici nu există bacalaureat sau examen final. Toată media se bazează pe notele finale ale tuturor cursurilor pe care le-ai studiat în cei 3 ani de liceu. Dacă mediile tale nu sunt destul de mari pentru a intra la universitatea dorită, atunci poți da un examen special care îți evaluează cunoștințele la matematică, engleză și suedeză. Îți poți mări media prin acest examen.
La sfârșitul liceului fiecare elev face o lucrare finală, pe orice subiect ales, de minim 20 de pagini. Sunt anumite criterii care trebuie îndeplinite pentru această lucrare, în funcție de ce profil ai ales (socio-umanist, mate-info, științe ale naturii). Această lucrare poate fi aprobată sau nu, deci nu se notează într-o scală a notelor. De menționat că noi avem aici note de la A la F”, a precizat Antonia.
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.