În România am dezvoltat o cultură generală amplă, dar în Marea Britanie am învățat să articulez ce am în minte, spune Elena Rădulescu, studentă la Oxford și olimpică la dezbateri: Dacă la noi stai în bancă și asculți ce predică profesorul, în Anglia foarte multe dintre ore se bazează pe discuții

În România am dezvoltat o cultură generală amplă, dar în Marea Britanie am învățat să articulez ce am în minte, spune Elena Rădulescu, studentă în anul III la Universitatea Oxford și olimpică la dezbateri, despre diferențele dintre cele două școli, într-o intervenție la Radio România Actualități (RRA). Originară din București, unde a studiat la cel mai bun liceu din țară, Elena a vorbit despre ce înseamnă competițiile de dezbateri și că ia în calcul să se întoarcă în România după ce mai acumulează experiență.

Elena Rădulescu a fost elevă la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București și a participat în lotul național de dezbateri pentru elevi Team România 2021. Acum, Elena Rădulescu este studentă la Universitatea Oxford și a reprezentat prestigioasa universitate din Marea Britanie la Campionatele Mondiale pentru Studenți, desfășurate recent în Panama, alături de colegul ei australian, după cum a prezentat radioul public.

Elena a ajuns până în sferturi de finală și a reușit să fie în top 10 Open Mondial, a noua vorbitoare a lumii în clasamentul celor peste 500 de participanți, iar în clasamentul special cu limba engleză ca a doua limbă, a reușit să se claseze pe locul al doilea în lume, a mai transmis moderatoarea emisiunii „Românii de pretutindeni”.

„Bineînțeles, e foarte multă muncă”, a spus Elena despre performanța sa. „Eu m-am apucat de dezbateri în clasa a X-a liceu, deci de atunci până acum au trecut vreo 5 ani și clar e un rezultat foarte frumos, care cumva reprezintă încununarea acestei munci susținute. Dar cred că este mai important de menționat că pentru mine nu s-a simțit neapărat ca muncă, pentru că mi-a plăcut foarte mult să fac dezbateri și atunci toate momentele în care trebuia să stau să învăț despre economie, despre geopolitică, despre trenduri care caracterizează lumea noastră. Deși erau în sine muncă, adică trebuia să stau să citesc, să mă uit la diferite surse, să ascult diferite surse, s-au simțit mai mult ca o plăcere. Mi-a plăcut foarte multă activitatea asta și atunci, dacă faci ce-ți place, nu se simte ca muncă”, a spus tânăra la radio.

Elena Rădulescu a explicat ce înseamnă competițiile de debate pentru studenți: „Noi dezbatem într-un format care se numește British Parliamentary, care are un format foarte simplu: afli o moțiune care este o temă de discuție și o poziție din care trebuie să susții sau să contrazici moțiunea respectivă. Adică poți să fii pro sau contra moțiunii respective și primești această poziție fără să ai alegerea dacă ești pro sau contra. Deci trebuie să fii gata să aperi ambele tabere sau mă rog, una dintre aceste tabere și ai 15 minute timp în care tu să-ți construiești un caz împreună cu coechipierul tău. Aveți 15 minute să vă gândiți la ce o să spuneți”.

„Un exemplu foarte simplu este «Acest Parlament s-ar concentra mai degrabă pe politici economice care să susțină creșterea economică rapidă decât pe politici economice care să împartă câștigurile economice la cât mai mulți oameni și cât mai egal». Și în acele 15 minute voi vă gândiți împreună care ar fi lucrurile cele mai persuasive pe care puteți să le spuneți. Și apoi dezbaterea începe. În timpul dezbaterii se alternează vorbitorii, un vorbitor pro, un vorbitor contra; fiecare membru al echipei are la dispoziție un discurs de 7 minute, iar la final un arbitru care se uită la toată această dezbatere și în mod evident își ia notițe, se gândește cum interacționează contraargumentele între ele, îți oferă un clasament pentru participanții la dezbatere”, a continuat studenta.

Întrebată din formarea ei în învățământul românesc și apoi în cel din Anglia, ce a contat să se îndrepte spre această activitate de debate, ea a spus:

„Foarte multă lume e gata să se dezică foarte repede de învățământul românesc și să spună că nimic nu funcționează în educația din România. Și sigur sunt foarte multe hibe în educația românească, dar unul dintre avantajele pe care eu le-am căpătat fiind parte din școala românească până la 18 ani, clar a avut legătură cu dezvoltarea unei culturi generale destul de ample. Eu am văzut într-o școală generală în care am avut profesori foarte, foarte buni, chiar dacă era o școală de stat, [Nicolae] Titulescu, din Sectorul 1 din București. Am avut niște profesori extraordinari. Apoi bineînțeles în liceu am avut la anumite materii, sigur, profesori foarte, foarte buni. Ce n-am învățat în școala românească foarte bine, dar apoi am învățat la facultate, la Oxford, au fost clar abilitățile astea de a articula ce ai în minte. Dacă în școala românească stai în bancă și asculți ce predică profesorul, foarte multe dintre ore în Anglia se bazează pe discuții și atunci profesorul te întreabă «tu ce crezi» sau «care e intuiția ta despre această problemă»”.

„Mă întorc în România în primăvară, de Paști. Primul lucru, mai în glumă, este să mănânc o ciorbă, pentru că britanicii au o bucătărie foarte slabă, dar în mod clar, al doilea lucru, mai serios, este să văd oamenii de care mi-i drag acasă, să văd profesorii, să văd prietenii care au rămas în țară. Să văd părinții, bineînțeles. Eu mă întorc cu drag în România de fiecare dată”, a completat Elena Rădulescu.

„În momentul ăsta sunt destul de deschisă la cam orice posibilă variantă urmează să se ramifice după ce termin facultatea”, spune tânăra despre o posibilă revenire în țară după studii. „Nu sunt foarte hotărâtă. Ăsta e, de fapt, răspunsul. Cred că pe termen scurt o să vreau să rămân în Londra o perioadă după ce termin facultatea, pentru că simt că mai am multe de învățat din societatea britanică și din viața în Londra. Dar cine știe, în 5-10 ani cu siguranță o să vreau, poate, să dau înapoi societății românești care m-a crescut și să mă întorc acasă. Nu știu cum o să arate asta. Nu știu exact ce o să fac când mă întorc acasă, dar cumva simt că asta e un sentiment destul de comun în majoritatea prietenilor mei care sunt în diaspora la facultate din generația mea”.

„Foarte mulți dintre noi am plecat pentru că eram destul de nesatisfăcuți de anumite probleme din societatea românească. Am venit aici și aveam așa în plan cumva să «furăm» informație, să «furăm meserie» de la locuri pe care poate le considerăm un pic mai dezvoltate pe anumite direcții decât România și apoi să ne întoarcem cu experiența asta acumulată și abilitățile acumulate și poate să facem ceva bun în țară”, a mai spus Elena la RRA.