În primele 11 luni din 2020 s-au născut cu 30.000 de copii mai puțini ca în aceeași perioadă din 2019. Scăderea natalității ar putea duce la dispariția a cel puțin 1.200 de grupe de grădiniță și clase de elevi

3.992 de vizualizări
În intervalul ianuarie-noiembrie 2020 s-au înregistrat puțin peste 145 de mii de nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este vorba despre o diferență de 30 de mii de copii față de perioada similară din 2019.

Anul 2020 ar putea deveni astfel anul cu cele mai puține nașteri din istoria ultimilor 53 de ani, potrivit datelor provizorii de până la acest moment, după ce 2018 și 2019 erau până acum anii cu un asemenea record negativ. Mai exact, este vorba despre perioada 1967-2020, după decretul anti-avort (Decretul 770 din 1 octombrie 1977).

Nașterile din perioada primelor 11 luni din anul 2020 nu au motive să fie influențate masiv de actuala criză sanitară și economică, conceperea copiilor născuți în perioada analizată având loc cu circa 40 de săptămâni înainte (durata unei sarcini la termen). Copiii născuți în intervalul ianuarie-noiembrie 2020 au fost concepuți în perioada mai 2019-februarie 2020.

Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual între 1970 și 1989 s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 188.755 de nou-născuți nu am mai avut din anii ’60.

Impactul natalităţii reduse

Numărul mic al nou-născuţilor proiectează o previzibilă scădere a populaţiei preşcolare şi şcolare din următorii ani. Asta în condiţiile în care România nu are nicio politică de stimulare a natalităţii, în afara concediului plătit de până la 2 ani de creştere a copilului.

De exemplu, 30.000 de copii mai puțini într-o generație ar însemna lipsa a 1.200 de grupe de grădiniță și clase de câte 25 de elevi.

Proiecțiile INS arată că până în anul 2060 în numai puțin de 19 județe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% față de anul de referință, 2015. Asta în condițiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populație, cu vârsta între 0 și 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane.

Foto: grafic Edupedu.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Paradoxul România: elevii au printre cele mai încărcate orare cu Matematică în primii 9 ani de școală și printre cele mai slabe rezultate – raport OCDE / Instruirea intensivă la clasă nu înseamnă automat și rezultate bune, atrage atenția organizația care coordonează testările PISA

Deși elevii din România au peste 1.200 de ore de Matematică pe parcursul claselor P-VIII, performanța lor este una dintre cele mai reduse din Europa și nu numai atunci când…
Vezi articolul

Studiu pe un eșantion de oportunitate: din peste 570 de liceeni care au răspuns la chestionare online, majoritatea au valori de stânga, iar nouă din zece vor ca statul să asigure sănătate și educație de calitate și să garanteze drepturile egale ale cetățenilor

Majoritatea celor 575 de liceeni din 34 de județe, participanți la un sondaj al organizației World Vision România, care au răspuns la un chestionar online, au valori de stânga, conform…
Vezi articolul