Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, spune că în lumina actualei conjuncturi (n. red legată de situația politică) ar trebui „o rediscutare a programelor de istorie”. El a făcut referire și la planurile cadru pentru liceu, amânate de nenumărate ori de Minister în ultimii ani, deși ar trebui să intre în vigoare anul școlar următor, 2025-2026, dar nici măcar nu au fost făcute publice pentru a fi consultate.
- Mihai Manea, profesor de istorie, doctor în istoria relațiilor internaționale si studii europene spune într-un interviu acordat Edupedu.ro că elevii nu învață la orele de istorie să gândească critic, nu sunt prevăzute nici dezbateri prin care “să poată să gândească prin propriul filtru”. Interviul integral poate fi citit aici.
„În manuale nu sunt prevăzute dezbateri pe tema stânga-dreapta-centru sau extrema stângă – extrema dreaptă. (…) Profesorul de istorie are o menire și poate să facă ceva: să-l pună pe elev să-și exprime punctele de vedere, să folosească gândirea proprie, critică, să ia atitudine”, subliniază președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România.
Câteva dintre declarațiile profesorului Mihai Manea legate de ce învață elevii în școală la orele de istorie și ce ar trebui îmbunătățit:
„Eu am lucrat și lucrez cu instituții europene de la Consiliul Europei, observatorul privind studiul istoric din Europa și noi avem o mare hibă: numărul mic de ore de istorie la școală. Nu uitați că o analiză făcută cu mulți ani înainte, arăta că la noi sunt una-două ore de istorie pe săptămână în școală, pe când statul care este țintit pe bună dreptate drept stat agresor – Federația Rusă – are trei-patru ore de istorie pe săptămână. De aici se pot trage multe concluzii. Copilul învață despre extremism la clasa a VII-a, a VIII-a, la liceu învață la a X-a, a XI-a și a XII-a, în actuala structură a programelor de istorie. Dar, repet, nu este o abordare politologică. Este o abordare pornind de la un partid. I se explică ce este extrema dreaptă, extrema stângă. Este mai mult de făcut în sensul acesta, pentru că în lumina actualei conjuncturi ar trebui o rediscutare a programelor.
„Poate noul ministru al Educației, cel care va avea mandatul începând din această lună, va aborda celebra structură a planurilor-cadru altfel decât a transpărut. Până în momentul de față nu prea știm cum arată planurile-cadru, pentru că nu s-au pus în discuție, pentru că s-a dorit o consultare largă, dar acolo când noul ministru va reuni acei specialiști în comisie, va trebui să discute clar și aceste aspecte”.
„Extremismul, din punct de vedere teoretic, se referă la ceea ce se numește programe politice, dacă există sau ideologii, repet, dacă există, cu caracter profund radical, fie la stânga, fie la dreapta. Din păcate, în școala românească, nivel preuniversitar, o dezbatere pe tema stânga-dreapta-centru sau extrema stângă – extrema-dreaptă este mai rară. Ea nu e prevăzută în manuale, pentru că învățământul, cel puțin cel de istorie, este bazat pe competențe. Activitățile de învățare care sunt propuse pot atinge sau se pot îndrepta către așa ceva. Extremismul este un lucru periculos, radical, atât timp cât prinde, se răspândește într-o societate care nu dispune de instrumentarul, cel puțin teoretic și ideologic, de a-l filtra prin spiritul său. Profesorul de istorie are o menire și poate să facă ceva: să-l pună pe elev să-și exprime punctele de vedere, să folosească gândirea proprie, critică, să ia atitudine”.
Informații de context
Planurile-cadru care conțin materiile pe care elevii de liceu ar trebui de acum înainte să le studieze, considerate de reprezentanți ai Ministerului Educației „o problemă arzătoare”, ar putea fi publicate în consultare publică abia peste două luni, de la 1 ianuarie 2025, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru.
Noul termen este a cincea amânare a planurilor-cadru care ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate în luna martie a acestui an, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației prin ordin al ministrului Ligia Deca. De remarcat că data de 1 ianuarie 2025 ocolește toate alegerile politice din România, alegeri în care de la vârful educației candidează chiar secretarul de stat Florian Lixandru și ministrul Ligia Deca.
Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Ministerul Educației condus de aceeași Ligia Deca ce a promovat Legea nu a pus, însă, în dezbatere nici până acum vreo propunere de programă școlară liceală.
Planurile-cadru, care conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare, au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.
Planurile-cadru noi ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca, ce conține termenele legislației subsecvente legilor educației Deca-Iohannis. Cel mai recent termen stabilit oficial a fost de 31 martie – și el amânat declarativ – când planurile-cadru nu au mai fost puse în dezbatere.
Primele două termene avansate de ministra Ligia Deca și încălcate de instituția pe care o conduce au fost consemnate în acte normative semnate chiar de aceasta – un ordin de ministru din luna septembrie care stabilea termenul de 29 februarie și un ordin de ministru din luna februarie, prin care amână termenul de 29 februarie pentru finalul lunii martie.
Ligia Deca a răspuns pe 5 septembrie la TVR Info că noile planuri-cadru de liceu „o să le vedem în dezbatere publică în curând”. Tot „în curând” estima ministra că vor fi puse în dezbatere publică și acum un an și jumătate, în Senat.
Ministra Ligia Deca, care a amânat în iulie pentru luna septembrie publicarea în dezbatere a planurilor-cadru, cele actuale de liceu fiind nereformate din anii 2000, a spus în prima zi de cursuri din septembrie, la Digi24, că până la finalul anului calendaristic „trebuie să avem planurile-cadru”. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic cu acestea, între timp Deca devenind candidată PNL Vâlcea la Senatul României.
Amintim că în acest an școlar (2024-2025), elevii care au început clasa a XII-a sunt prima generație pentru care reforma curriculară a fost oprită de politicieni în 2021, care a învățat pe curriculum nou în clasele P-VIII și, când a intrat la liceu, practic s-a întors în timp, la curriculumul neactualizat din 2004/2009.
Nimeni nu va avea de pierdut, chiar dacă planurile-cadru vor fi cumva regândite și vor apărea schimbări structurale, a spus secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru pe 16 septembrie. Oficialul a vorbit despre faptul că vor fi puse în dezbatere publică în curând noile planuri-cadru, documente ce vor genera temeri din partea profesorilor, a spus el.
Precizările lui veneau după ce Edupedu.ro a relatat că planurile-cadru sunt în analize de impact, după cum a declarat în prima zi de cursuri ministra Ligia Deca, ceea ce înseamnă că Ministerul Educației măsoară câte ore și posturi dispar sau sunt adăugate pe noile organizări ale disciplinelor în școală.
Citește și:
INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București
„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor
Redacția
R.P.
Raluca Pantazi