În Construcții, Sănătate și Industria auto va fi cea mai mare nevoie de angajați până în 2025 – Raport al ministerului Muncii

3.665 de vizualizări
Prognoza cererii de forţă de muncă în anul 2025 faţă de anul 2017 arată România va avea nevoie de circa 3 milioane de angajaţi în următorii 5 ani. Cea mai mare nevoie de angajați va fi în domeniul Construcţiilor, sector urmat de Sănătate şi produse farmaceutice şi Industria auto şi componente, potrivit unui raport al ministerului Muncii. Creșterea numărului de angajați va avea loc și în domenii precum Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Industrii creative, remarcă documentul, care mai arată că Ȋn Turism si ecoturism, cererea totală de forţă de muncă este pozitivă, dar redusă.

În ce domenii se vor face angajări:

În primul rând documentul remarcă faptul că în 2025, la nivelul economiei naţionale, cea mai mare cerere de forţă de muncă se previzionează pentru persoanele cu nivel înalt de instruire (universitar) – circa 1,3 milioane de persoane – ușor mai ridicată decât pentru persoanele cu nivel mediu de instruire (studii medii), unde nevoia de angajați se va ridica la 1,05 milioane persoane. În total, cererea de angajați pe posturi noi și pentru înlocuirea posturilor existente este estimată la peste 2,9 milioane de persoane.

  1. Turism şi ecoturism

Ȋn sectorul Turism şi ecoturism, cea mai mare cerere de forţă de muncă s-a înregistrat pentru funcționari administrativi (circa 6.500 de persoane) care să aibă competențe precum: oferirea de servicii hoteliere către client, efectuarea de operații specifice pentru sosirea și plecarea clienților, rezolvarea reclamațiilor clienților, identifică destinațiile turistice solicitate de turiști și le include în circuitul turistic tematic, concepe tipuri de produse turistice și realizează analize de preț în vederea promovării pe piața turistică).

Va fi nevoie și de circa 6.400 de lucrători în domeniul serviciilor, presupunând competențe precum: “prospectarea potențialului teritorial de agrement, menținerea unui climat favorabil turiștilor, promovarea patrimoniului cultural, național și universal, promovarea potențialului turistic național și internațional, oferirea informațiilor de interes turistic) în perioada 2017-2025”, mai arată raportul.

2. Textile şi pielărie

În domeniul Textile şi pielărie va fi nevoie de angajaţi doar ca să îi înlocuiască pe cei existenţi, crearea de locuri de muncă noi fiind puţin probabilă, potrivit prognozei. Singura specializare cu o potenţială creştere a cererii de locuri de muncă ar fi cea de lucrători în servicii, presupunând competențe de relaționare cu clienții, comunicare, promovare și prezentare a produselor.

3. Lemn şi mobilă

Un necesar mare de forţă de muncă pentru lucrătorii din grupa Muncitori calificaţi şi asimilaţi, adică cei care au competențe precum: pregătirea materialului lemnos în vederea traforării, executarea pieselor din material lemnos prin traforare, confecționarea elementelor din lemn necesare pentru restaurare, restaurarea structurilor din lemn și șapantelor, executarea operațiilor de tăiere a lemnului). Pentru acest tip de loc de muncă va fi o cerere de aproximativ 32 de mii de joburi, potrivit analizei.

4. Industria auto

Pentru Industria auto şi componente se observă o cerere importantă de forţă de muncă, de peste 90.000 de persoane, tot pentru Muncitori calificaţi şi asimilaţi, adică cei specializaţi în utilizarea aparatelor și echipamentelor de măsurare și testare, executarea lucrărilor de întreținere și reparație la sistemul de transmisie, efectuarea lucrărilor de întreținere și reparație la mecanismele motorului.

Va fi nevoie de circa 78.000 de Operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente, presupunând competențe precum: supravegherea funcționării liniilor automate, pregătirea posturilor de lucru la liniile automate, competență matematică şi competențe de bază în știință și tehnologie, competențe informatice.

Documentul de la ministerul Muncii mai arată că se observă un necesar de forţă de muncă pentru anul 2025 şi pentru Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (peste 18 mii de persoane).

5. Energie și management de mediu

Ȋn domeniul Energie şi management de mediu, grupa ocupaţională care se evidenţiază în
privinţa cererii totale de forţă de muncă este ce a Muncitorilor calificaţi şi asimilaţi, adică cei care au competenţe în aplicarea cerințelor sistemului de management a calității, citirea și
înțelegerea desenelor tehnice, citirea și înțelegerea schemelor electrice, utilizarea paratelor
electrice de măsură. Pentru aceştia vor fi disponibile circa 15.000 de locuri de muncă.

6. Bioeconomie, biofarmaceutică și biotehnologii

Pentru domeniul Bioeconomie, biofarmaceutică și biotehnologii iese în evidenţă faptul că va fi nevoie de circa 395.000 de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, adică cei care au competențe precum: identificarea surselor de poluare a mediului, pregătirea terenului pentru înființarea culturilor de câmp ecologice, înființarea culturilor de câmp cu tehnologie ecologică, asigurarea condițiilor de certificare a produselor agricole ecologice. Aceştia nu se vor angaja pe posturi noi, ci îi vor înlocui pe cei aflaţi în prezent pe aceste locuri de muncă.

7. Construcții

Pentru Construcţii, circa 285.000 de Muncitori calificaţi şi asimilaţi, vor fi necesari, conform raportului oficial. Aceştia vor avea nevoie de competențe precum: executarea lucrărilor de tencuire, zidărie, pregătirea lucrărilor de tinichigerie și confecționarea elementelor de tinichigerie, realizarea învelitorilor pentru acoperișuri, realizarea reparațiilor capitale la instalații.

8. Industrii creative

În ceea ce priveşte Industriile creative se observă că cererea de forţă de muncă este cea
mai ridicată pentru Specialişti în diverse domenii de activitate (ar fi necesari 33 de mii  de angajaţi care să aibă competențe precum: editarea materialelor adio, video, web, de presă scrisă, realizare activități de documentare, culegere și analiză a datelor, pregătirea și desfășurarea activităților de spectacole) şi  pentru Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (26.000 de angajaţi care să aibă competențe precum: stabilirea caracteristicilor tehnice ale lucrării, determinarea cerințelor de producție ale lucrărilor).

În acest domeniul al Industriilor creative, pentru perioada 2017-2025, pentru majoritatea grupelor ocupaţionale se înregistrează o creştere a necesarului de forţă de muncă. “Practic, putem spune că cererea de muncă va proveni atât din dezvoltarea/expansiunea acestor domenii creative de activitate, cât şi din necesitatea înlocuirii forţei de muncă din diverse motive de ieşire din aceste domenii de activitate,” potrivit analizei.

9. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Este un domeniu de activitate în continuă dezvoltare şi care are nevoie cu precădere de specialişti în domeniul informaticii şi comunicațiilor care să aibă competenţe în elaborarea de prototipuri de aplicații, întreținere baze de date, realizarea, testarea, publicarea și întreținerea site-urilor. Peste 76.000 de astfel de angajaţi ar fi necesari până în 2025.

Pe locul doi este grupa de Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic cu o cerere de 28.000 de locuri de muncă pentru competenţe ca: testarea și implementarea programului/ aplicației, asigurarea securității programelor/ aplicațiilor, a datelor de test și a suporturilor/ dispozitivelor de stocare, instruirea și asistarea beneficiarilor/utilizatorilor programului/aplicației.

10. Procesarea alimentelor şi a băuturilor

Pentru majoritatea grupelor ocupaţionale din acest domeniu locurile de muncă se vor restrânge în perioada 2017-2025. “Acest domeniu de activitate se va confrunta cu o contracţie a populaţiei ocupate”, notează analiza. Cele mai semnificative reduceri vor fi în rândul muncitorilor necalificaţi, al operatorilor de instalaţii şi maşini, la asamblori de maşini şi echipamente.

“Această contracţie a ocupării se poate explica, fie printr-o reducere a activităţii în cadrul acestei industrii prelucrătoare, fie printr-o utilizare a capitalului tehnic în locul celui uman,” spun specialiştii – adică robotizarea şi automatizarea proceselor.

11. Sănătate şi produse farmaceutice

În acest domeniu va fi nevoie de circa 118.000 de angajaţi care să aibă competenţe în aplicarea cunoștințelor de anatomie și fiziologie umană, biofizică și imagistică medicală, îngrijirea pacientului în funcție de diagnostic, monitorizarea pacientului și administrarea tratamentului. De asemenea va fi nevoie şi de circa 82.000 de Tehnicieni în prepararea produselor farmaceutice, distribuirea produselor farmaceutice, asigurarea condițiilor igienico-sanitare.

Grupa de Lucrători în domeniul serviciilor este şi ea în expansiune, 79.000 de angajaţi necesari până în 2025 (presupunând competențe precum: igienizarea spațiului în care se află persoana îngrijită, transportul persoanelor îngrijite, acordarea îngrijirilor de igienă pentru persoanele îngrijite).

În intervalul 2017-2025 va creşte necesarul de forţă de muncă pentru aceste grupe ocupaţionale nu doar ca urmare a nevoi de înlocuire a persoanelor care părăsesc domeniul, ci şi prin dezvolatarea activităţilor din acest sector, fapt ce va necesita o suplimentare a populaţiei ocupate.

“Domeniul sănătăţii şi al produselor farmaceutice va avea nevoie de specialişti – cadre medicale cu pregătire – medici, ingineri chimişti, biologi, etc., dar şi de tehnicieni şi lucrători în servicii – de îngrijire, de igienă, etc”, se arată în raport.

Raportul se numește „Evaluarea necesarului de competențe al economiei românești 2020, 2025” și a fost făcut de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), Academia de Studii Economice din București (ASE) și SC NOVEL Research SRL, la comada ministerului Muncii în decembrie 2018. Documentul, împreună cu alte zeci de rapoarte făcute de direcțiile de specialitate din minister, a fost făcut public abia în ianuarie 2020, la cererea noului ministru.

FOTO: pixabay.com


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul total al studenților din România – din nou în scădere, după doi ani de creștere /  Mai mulți absolvenți în 2021 decât în anul anterior, dar o bună parte termină studiile în domenii unde universitățile locale au prezență slabă sau nu au deloc în rankinguri internaționale

Numărul studenților din România a scăzut din nou în ultimul an universitar, după doi ani de creștere, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. Acestea arată că scăderea…
Vezi articolul

Ligia Deca a stopat rapid, în 2005, protestele studențești ce susțineau greva fără precedent a profesorilor, care se desfășura atunci / Ea ceda, ca reprezentant ANOSR la negocieri, la primele promisiuni ale unui ministru instalat de o zi, inclusiv un buget de „5% din PIB” pentru Educație – promisiune încălcată după nici o lună

Actualul ministru al Educației, Ligia Deca, s-a remarcat în 2005, când a a avut loc precedenta grevă generală a profesorilor. Deca era atunci reprezentantul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din…
Vezi articolul

Medic dermatolog: Spălatul des pe mâini și dezinfectarea, recomandate pentru protejarea de coronavirus, îndepărtează bariera naturală a pielii împotriva virusurilor și bacteriilor. Să folosim crema de multe ori pe zi / Despre mitul cremelor cu gălbenele și eficiența reală a mănușilor

Este foarte important ca după ce dezinfectăm mâinile să hrănim pielea uscată deja, ca să refacem bariera lipidică împotriva virusurilor și bacteriilor. Sfatul vine de la medicul dermato-venerolog Ana-Maria Forsea.…
Vezi articolul

Interzicerea telefoanelor mobile la școală e aplicată adesea ineficient și îi poate face pe elevi să le folosească mai intens acasă / Întărirea competențelor digitale pentru profesori și elevi – soluția propusă pe baza datelor PISA 2022, care spun că telefonul la școală, folosit moderat, aduce și beneficii – raport OCDE

Interdicția legată de folosirea telefoanelor mobile în școli, pentru care optează în ultima vreme o serie de sisteme școlare, nu este susținută de experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică…
Vezi articolul

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul