Directoarea Colegiului Național „I.L Caragiale” din București, Andreia Bodea, spune că în 14 ani “doar doi profesori s-au putut titulariza” la liceu. Într-un interviu la Euronews, directoarea colegiului a subliniat și că cel mai greu se găsesc profesori de informatică, matematică și fizică.
- Edupedu.ro a scris că Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a recomandat eliminarea examenului de Titularizare și angajarea profesorilor direct de școli, nu de inspectorate. Rapoartele au fost ignorate de Ministerul Educației.
- În forma actuală examenul de titularizare din România le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Directoarea „Colegiului Național I.L Caragiale” din București remarcă faptul că în 14 ani doar doi profesori s-au putut titulariza în liceul pe care îl conduce. Întrebată la ce discipline găsește cel mai greu profesori, Andreia Bodea a făcut referire la cele de științe exacte: matematică, informatică și fizică.
“Cel mai greu de găsit profesori, eu vorbesc strict de situația Colegiului Caragiale, sunt în zona disciplinelor informatică, matematică, fizică, cel mai greu, dar de departe. Media de vârstă a profesorului în cancelarie este … nu suntem foarte tineri. În 14 ani de când conduc eu această școală, doar doi colegi tineri s-au putut titulariza. Foarte, foarte buni amândoi.
Nu este o meserie atrăgătoare. Haideți să spunem să spunem adevărul. Nu mai este o meserie atrăgătoare. Știm cu toții din ce motiv. Dacă acum 30 de ani, când am pășit eu un Caragiale ca tânără profesoară, o mulțime de elevi cochetau cu ideea de a deveni profesor, o singură elevă, dacă-mi aduc bine aminte, a terminat acum 2 ani a dorit să intre în învățământ. Restul nici nu discută despre acest subiect”, a spus directoarea „Colegiului Național I.L Caragiale” din București.
Informații de context
Titularizarea este examenul în urma căruia profesorii se pot angaja într-o școală pe perioadă nedeterminată. Pentru a obține titlul de titulari, aceștia trebuie să obțină minimum nota 7 la examenul scris și să existe un post pentru care să aplice la angajare.
Cei care iau note mai mari, chiar și 10 pot să nu primească post titularizabil dacă nu sunt suficiente scoase la concurs. Asta înseamnă că profesorii dau an de an examen pentru a obține un loc la o școală pe perioadă nedeterminată. În fiecare an sunt astfel de situații semnalate de Edupedu.ro. Anul acesta de exemplu, o profesoară de biologie din Botoșani cu 10 la titularizare nu are post.
Amintim, Edupedu.ro a scris că modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare, dar Ministerul a ignorat recomandările.
În raportul realizat de OCDE în anul 2017, experții au constatat că examenul de titularizare din România din 2015 nu a fost promovat de 73% dintre candidați. Anul acesta, mai puțin de jumătate dintre participanți au reușit să obțină note peste 7, arată rezultatele. 37,34% au reușit să se califice pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), adică au obținut note între 5,00-6,99.
- 3.95 și 4.10 sunt notele obținute de cei doi candidați din județul Alba care au dat Titularizarea 2024 la Fizică
- Un candidat înscris la Titularizare 2024 în județul Argeș a luat nota 1.80 la Matematică, potrivit rezultatelor inițiale
Recent ministra Ligia Deca a atras atenția cu privire la lipsa de profesori din România: „În România, începem să avem un deficit de profesori, în special în materiile STEM”. Ea spunea că această criză nu poate fi rezolvată doar cu măriri de salarii, burse și alte beneficii, susține ministrul educației, Ligia Deca, la ONU. Soluția propusă de Deca este includerea profesorilor în procesul de formulare de politici publice cu privire la educație: „Ar trebui să avem încredere și în ei să facă parte din conversație și să conceapă împreună cu noi sistemul de educație transformat”.
Apare astfel o fractură logică între declarațiile și faptele ministrei Educației, care, deși reclamă lipsa de dorință a tinerilor de a deveni profesori pentru materiile STEM, a exclus, prin „Legile Deca-Iohannis”, proba la Științe din cadrul Evaluării Naționale.
De remarcat și dublul discurs al ministrului Ligia Deca, care la ONU deplânge situația profesorilor de științe, în timp ce în țară i-a încadrat în mod repetat într-o categorie profesională marginală: în urmă cu un an Ligia Deca vorbea despre profesori de „discipline importante“ și restul, și aceeași Ligia Deca a introdus conceptul „materiilor de bază” inclusiv în Raportul România educată pe care l-a coordonat la Cotroceni din poziția de consilier pe educație al președintelui Klaus Iohannis.
Despre criza de profesori de științe a tras un semnal de alarmă anul acesta și inspectorul Victor Stoica, în contextul în care la Olimpiada de Fizică din București s-au înregistrat diferențele uriașe de punctaj: “Nu mai avem oameni, sunt obosiți, cei tineri nu devin profesori“,a spus inspectorul.
La rândul său, secretarul de stat Florian Lixandru spunea în aprilie, despre criza de profesori de științe: “La acest moment sunt posturi de fizică, în licee bune, care nu sunt ocupate“.
Foto: © Inga Eramasova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.