Implementarea în Cercetarea din România a unui mecanism de tip „program manager” – Darpa, la fel ca cel pilotat la Consiliul European de Inovare, propus de Comisia Europeană, aceasta este una dintre măsurile propuse partidelor politice de AmCham – Camera de comerț americană din România, înainte de alegerile parlamentare. Într-o analiză numită “Priorități pentru România“, un document de 50 de pagini, organizația face o sinteză a problemelor din diverse domenii și a soluțiilor pe care le propune partidelor politice.
Reformele propuse de Consiliul European pentru Inovare
În capitolul legat de prioritizarea cercetării-dezvoltării-inovării reprezentanții AmCham recomandă ca aceasta să fie “pilon al noului model de dezvoltare, folosirea acestor domenii ca resurse generatoare și integratoare de dezvoltare economică și avantaj competitiv și comparativ”.
Una dintre propuneri pentru reforma în Cercetare-Dezvoltare este “implementarea unui mecanism de tip „program manager” – Darpa, pilotat în Europa de European Innovation Council-EIC, un management cu autonomie semnificativă, care ar putea contribui major la succesul unei astfel de investiții în știință și inovare”, potrivit AmCham.
În noiembrie 2019 Comisia Europeană a aplicat acest mecanism noul Consili European pentru Inovare numind 22 de inovatori excepționali din lumea antreprenoriatului, a capitalului de risc, a științei și a tehnologiei în Consiliul consultativ al Consiliului European pentru Inovare, care va oferi conducerea strategică EIC.
AmCham propune totodată dezvoltarea parteneriatelor dintre universități/institute publice de cercetare și mediul de afaceri ca pe o prioritate. La fel, dezvoltarea de programe de „internship” pentru antreprenori și IMM, găzduite de laboratoare publice de cercetare sau platforme de tehnologii.
Argumentele Amcham și propunerilor pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare:
“Potrivit Raportului de țară 2020 realizat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European, cheltuielile României pentru cercetare și inovare sunt cele mai reduse din UE, atingând doar 25% din ținta națională asumată în contextul Strategiei Europa 2020, atât în materie de cheltuieli publice, cât și private. Procentului scăzut i se adaugă lipsa cronică de predictibilitate.
Din punct de vedere al performanței în inovare, România ocupă ultimul loc, conform European Innovation Scoreboard (EIS 2020) și poziția 51 din 140 în Global Innovation Index 2018 – cel mai slab scor este de 131/140 la competențele absolvenților. Numărul absolvenților în STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică) nu răspunde nevoii pieței forței de muncă, iar evoluțiile demografice negative fac ca numărul de studenți să scadă, tendință accentuată de nivelul ridicat al emigrării.
România are unul dintre cele mai mici scoruri în Adjusted Research Excellence, iar integrarea scăzută în Spațiul European de Cercetare (European Research Area – ERA) limitează conectarea la rețelele internaționale de CDI, cu impact asupra capacității de a atrage fonduri dedicate din programul-cadru de cercetare și inovare (Horizon Europe) al Comisiei Europene și producerea de rezultate de impact internațional, publicații și patente.
Implicarea IMM-urilor în inovare este marginală. Colaborarea public-privat, universități-companii este de tip ad-hoc, iar producția științifică rezultată din aceste colaborări plasează România pe locurile din urmă în UE. Spre exemplu, contribuția României la patente triadice este foarte scăzută – 0,09% din totalul UE 28 pentru perioada 2014-2019.
.
În contextul agendei europene de cercetare și inovare, al planului de relansare economică lansat de UE, al Planului Național de Redresare și Reziliență al fondurilor europene structurale și de investiții (ESIF) și al specializării inteligente 2021-2027 ca politică de inovare și tranziție industrială, România trebuie să valorifice avantajele competitive și comparative și să-și propună ca unul dintre pilonii noului model de dezvoltare să fie CDI.
Este o schimbare de paradigmă, o abordare nelineară în contextul provocărilor societale și tehnologice globale și al unor nișe de oportunitate.
O componentă esențială este aceea de valorificare a potențialului infrastructurilor pan-europene de cercetare găzduite de România: dezvoltare teritorială inteligentă și efecte de spillover de cunoaștere și economic Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP); dar și de a poziționa România, prin proiectul Danubius, la frontiera cercetărilor, cu rol cheie în Agenda Strategică de Cercetare la Marea Neagră (SRIA) – Creștere Albastră (Blue Growth), cât și consolidarea poziției de lider regional în cercetările fluviu, deltă, mare.
Printre proiectele cheie, platforme distribuite național, cu impact în știință, inovare și antreprenoriat, esențiale dezvoltării de cunoaștere și tranziției industriale, amintim:
Platforma Bioeconomie – agricultură de precizie, senzori pentru Internet of Things (IoT), date satelitare, inteligență artificială, securitate, siguranță alimentară și trasabilitate “from farm to fork” (ro. de la fermă la consumator), alimente funcționale. Ținta este o repoziționare în lanțul de valoare adăugată și creșterea competitivității;
Platforma Energie și Mobilitate – producție, stocare, utilizare. Tehnologii pentru energie regenerabilă, pile de combustie – hidrogen pentru stocare și mobilitate; digitizarea sectorului energetic și centrale electrice virtuale-virtual power plants; securitate și autonomie energetică, tehnologii grid și microgrid;
Platforma Fabricație Avansată – transformările majore, multe dintre ele cu potențial de scurtare a lanțurilor logistice, fac ca subiectul relocărilor și fabricației avansate să fie de interes pentru România. Hub-uri dedicate dezvoltate în parteneriat public-privat, la intersecția dintre tehnologie și digitalizare, pot fi axate pe tehnologii pentru industria aeronautică și spațială, pentru robotică avansată, inclusiv nanorobotică și aplicații medicale, cât și pentru digitalizarea fabricației. Inteligența artificială, senzori pentru Industrial Internet of Things (IIoT), materiale și imprimare avansată 3D și 4D, cu aplicații bio;
Platforma Sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansate pentru medicina personalizată. La intersecția dintre life-science, genomică, bioinformatică, tehnologii și informatică. Vaccinuri, știința deschisă – date și schimburi de date; big data și inteligență artificială; izotopi medicali și farma, protonoterapie – în legătură cu ELI-NP; tratamente personalizate;
Platforma de Inteligență Artificială și Cognitive Computing – securitate informatică, Quantum Computing, Big Data, algoritmi avansați pentru înțelegerea datelor de experiment (CERN, ELI-NP, Danubius); High-Performance-Computing (HPC) și procesare avansată;
Platforma de Tehnologii Avansate și Conținut pentru educație – cunoscută pentru potențialul său în domeniul dezvoltării de jocuri, România ar putea orienta acest potențial către dezvoltarea unei platforme de jocuri educaționale, esențiale atât formării clasice (față în față), educației hibrid, cât și celei online; jocuri educaționale, senzori, imersie 3D, realitate virtuală și realitate imersivă. O astfel de orientare are un potențial de salt calitativ cu impact în educație, inovare, antreprenoriat și economie”.
Foto: Comisia Europeana/EIC