Premiul Goncourt, cea mai prestigioasă distincție literară franceză, nu doar că aduce o recunoaștere simbolică, dar declanșează și un val de interes global care schimbă radical destinul unui autor, spune Lidia Cotea, coordonatoarea Juriului Universității din București pentru „Alegerea României” a Premiului Goncourt. „Impactul este uriaș și este imediat”, subliniază Cotea într-un interviu pentru Edupedu.ro, explicând că autorii, chiar și cei mai puțin cunoscuți, care ajung în etapele avansate ale selecției, se bucură de o vizibilitate majoră și de susținerea editorilor din întreaga lume.
Cotea arată că efectul Goncourt este amplificat de mecanismul editorial din spatele premiului: „Marile edituri le acordă interes nu doar laureaților Premiului Goncourt, ci tuturor autorilor care au reușit să ajungă în a treia etapă de selecție pentru acest premiu”. În plus, editorii și promotorii culturali susțin acest interes, asigurând traduceri rapide și distribuție extinsă în multiple limbi, un fenomen care aduce la lumină chiar și scriitori mai puțin cunoscuți. „Un scriitor care obține acest premiu… va avea o difuzare rapidă și o receptare planetară, căci traducerile apar cu o viteză uluitoare”, explică profesoara Lidia Cotea.
- Premiul Goncourt pe anul 2024 a fost atribuit luni scriitorului franco-algerian Kamel Daoud pentru romanul „Houris” (editura Gallimard), o ficţiune despre masacrele din „deceniul negru” algerian (1992-2002).
- „Academia Goncourt a premiat o carte în care lirismul rivalizează cu tragismul şi care dă glas suferinţelor asociate cu o perioadă întunecată a Algeriei, în special pentru femei. Acest roman arată în ce măsură literatura, prin capacitatea sa de a examina realitatea, prin densitatea sa emoţională, urmăreşte alături de naraţiunea istorică a unui popor o altă cale a memoriei”, a declarat Philippe Claudel (sursa), președintele Academiei Goncourt, care decernează cel mai prestigios premiu literar francez.
Odată acordat Premiul Goncourt, viața unui autor intră într-o etapă de promovare globală intensă. „După ce obține Premiul Goncourt, viața scriitorului se schimbă radical: va merge în turnee de promovare a cărții, va participa la multiple conferințe de presă, va fi invitat în țările în care romanul său a făcut obiectul sufragiilor juriilor naționale”, detaliază Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București. În sprijinul acestui efect, Institutele Franceze din toată lumea organizează evenimente la care autorii premiați sunt invitați, iar traducători și edituri care achiziționează drepturile internaționale se ocupă de lansările internaționale.
Lidia Cotea oferă exemplul scriitorului Hervé Le Tellier, laureat al Premiului Goncourt în 2020 pentru romanul „L’Anomalie”, care a cunoscut o ascensiune fără precedent. „A avut în scurt timp vânzări care au depășit 1 milion de exemplare”, remarcă ea, subliniind că nu valoarea premiului este ceea ce contează – doar 10 euro simbolici – ci expunerea și recunoașterea globală pe care le oferă acest prestigiu literar. „Nu premiul în sine este fabulos… ci ceea ce se întâmplă după decernarea lui”, completează profesoara, atrăgând atenția asupra dimensiunii impresionante a acestui fenomen cultural.
Această recunoaștere aduce și provocări personale pentru autorii premiați, care se confruntă cu cerințele unui statut internațional de vedetă literară. „Este esențial ca autorul să știe să rămână cu picioarele pe pământ și să-și găsească liniștea pentru a continua să scrie”, explică cadrul didactic universitar, subliniind presiunea pe care o poate aduce faima dobândită rapid.
Regulamentul Academiei Goncourt interzice unui scriitor să câștige premiul de două ori, o măsură destinată să mențină echilibrul în rândul scriitorilor emergenți. „Romain Gary, care l-a obținut și sub pseudonimul Émile Ajar, este singura excepție”, amintește Cotea, subliniind unicitatea acestui caz.
După cum a mai spus pentru Edupedu.ro, profesoara observă că, deși juriul studențesc din România a selectat de câteva ori aceeași carte câștigătoare ca Academia Goncourt din Franța, nu este vorba de un „accident cultural”, ci mai degrabă de o afinitate în modul de a înțelege valoarea literară. Totuși, există diferențe semnificative între abordările celor două jurii. De exemplu, în timp ce Academia Goncourt evită să acorde premiul autorilor aflați la debut, pentru a evita presiunea uriașă pe care succesul o poate impune unui autor tânăr, juriul studențesc român nu aplică această restricție, evaluând doar calitatea literară a lucrărilor.
- Cotea amintește și cazul din 2022, când Academia Goncourt a premiat Vivre vite de Brigitte Giraud, un roman care s-a plasat modest în clasamentul românesc, în timp ce studenții de la București au apreciat cu entuziasm Le Mage du Kremlin de Giuliano da Empoli. Aceste diferențe subliniază că, deși unele selecții converg, juriile din România și Franța au criterii și sensibilități literare distincte.
Profesoara de la Facultatea de Limbi și literaturi străine (FLLS) subliniază și rolul industriei traducerii în acest proces, care contribuie semnificativ la recunoașterea globală a scriitorilor premiați: „Orice fel de autor, mai cunoscut sau mai puțin cunoscut înainte de atribuirea acestui premiu, va fi ulterior pus în valoare, până la a ajunge chiar la statutul de vedetă”. Impactul premiului devine astfel o forță motrice ce introduce autori noi în peisajul literar global, permițându-le să devină voci literare recunoscute în întreaga lume.
Interviul Edupedu.ro cu profesoara Lidia Cotea poate fi citit integral aici.
La finalul jurizării din 30 octombrie, Juriul Universității din București, coordonat de Lidia Cotea, a desemnat câștigător romanul Jacaranda de Gaël Faye, un text ce abordează cu profunzime genocidul rwandez, marcând o alegere puternică ancorată în realități istorice dureroase. La o distanță foarte mică în clasament s-a situat Houris de Kamel Daoud, un roman despre războiul civil algerian din Deceniul Negru. Cotea a explicat că aceste texte au impresionat juriul prin modul subtil în care îmbină „mica și marea istorie” și reușesc să conecteze destinul individual cu tragedii colective, oferind o „subtilitate a construcției literare” cu care cititorul rezonează imediat.
Citește și:
INTERVIU Profesoara Lidia Cotea, directoarea departamentului de Limba Franceză al Universității din București: Pariul cu lectura poate fi ușor pierdut, dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment ușor, o modalitate de ieșire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram
Scriitorul Kamel Daoud, cu romanul „Houris” de la editura Gallimard – câștigătorul premiului literar Goncourt 2024 / Cartea lui, o ficțiune despre masacrele din „deceniul negru” algerian
Scriitorul Gael Faye, câștigătorul premiului literar francez Renaudot 2024, pentru romanul „Jacaranda”, care abordează tematica genocidului din Rwanda
Matei Pop
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
