Răspunsul românilor la restricțiile de circulație impuse în timpul stării de urgență a fost influențat de profilul psihocultural al zonei țării, susține un studiu derulat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Contactat de Edupedu.ro, rectorul Daniel David, coordonatorul studiului, a declarat că “marea concluzie este că la constrângerile impuse în timpul stării de urgență au răspuns oameni din zone foarte tradiționale – în care concentrarea puterii e foarte mare, și oamenii din zona în care nivelul de autonomie este mai mare – care e semn de modernitate”.
“Zona de trecere între cele două profiluri a răspuns mai prost și asta e foarte prost. În zonele în care s-au păstrat elementele tradiționale, părerea mea este că au reacționat în logica fricii. În zona unde autonomia era ridicată, oamenii și-au impus singuri să respecte regulile anunțate de autorități, pentru că oamenii autonomi sunt atenți la propria sănătate și disciplină și își impun asta singuri”, a explicat psihologul Daniel David, pentru Edupedu.ro.
Harta psihologică a României
Potrivit studiului UBB, județele cu profil puternic tradiționalist, unde concentrarea puterii e foarte mare – adică în care puțini conduc mulți – sunt următoarele: Vâlcea, Argeș, Sibiu și Covasna.
Județele cu un nivel crescut de autonomie (individualism) sunt: Sălaj, Cluj, Mureș, Sibiu (care are în același timp și un puternic profil tradiționalist), Argeș (care are în același timp și un puternic profil tradiționalist).
Ca răspuns la reguli, “noi am dat rateuri după starea de urgență”, a precizat rectorul UBB.
Astăzi, discursul autorităților nu mai este unitar, altfel am avea un răspuns similar celui din timpul stării de urgență, a declarat Daniel David.
Acesta a punctat că astăzi “autoritățile vorbesc pe limbi diferite: guvernul zice una, partidele spun alta, pentru că și partidele sunt privite ca zonă a autorității. Discursul nu mai este unitar ca în starea de urgență, pentru că dacă am asista la un discurs unitar venit din zona politică, venit din zona autorităților, atunci am avea un răspuns similar”.
“În martie-aprilie, când era și armata pe străzi, nu mai comenta nimeni deciziile, nici teoriile conspirației nu erau atât de răspândite”, a amintit David.
Psihologul a punctat că “autoritățile nu mai au același mesaj din cauza alegerilor. Fiecare încearcă să se diferențieze pentru a concentra anumite zone din electoral. Singura zonă care funcționează în continuare este din partea autonomilor, care sunt atenți la propria disciplină”.
“Dacă vă uitați pe concentrarea puterii, toate județele au concentrare de putere și asta știam deja, și anume că România are unul dintre cele mai ridicate scoruri din UE de concentrare a puterii. Per ansamblu, știam că România are un profil colectivist. Suntem omogeni, sub acest aspect. Dar diferențele fine explică diferențele de comportament”, a adăugat Daniel David.
Întrebat ce decizii ar lua pe baza acestor date, dacă ar fi în poziție de autoritate, acesta a răspuns: “Aș încerca să fac studii să actualizez datele și pentru starea de alertă și aș particulariza sugestiile și intervențiile în funcție de asta. Unde aș vedea că nu este atât de mare concentrarea puterii, ar trebui personalizate intervențiile, formulate astfel mesajele: dacă intri la clasă, porți mască. Dacă te urci în autobuz, porți mască. Când ajungi acasă, te speli pe mâini. Nu de tip general: să ne spălăm pe mâini și să purtăm mască. Monitorizarea trebuie să fie mai severă și în zonele astea aș ținti zonele vulnerabile și aș încerca să le ofer asistență. Aș face mai multe campanii de conștientizare a ceea ce înseamnă pademie, inclusiv în media locală”.
UBB precizează că studiul este o extensie în condiția pandemiei COVID19 a proiectului PCCF/UEFISCDI (http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro), proiect în care se urmărește o analiză mai detaliată a profilului psihocultural al țării prin hărți psihologice la nivel de zone ale țării (prestabilite geografic/administrativ-teritorial și/sau derivate psihologic), pentru a le relaționa apoi cu inegalitățile/polarizările economice (ex. indicatorul GINI) și cu alți indicatori PESH (Political/Economic/Social/Health).
Rezultatele obținute în acest studiu arată că Autonomia (aici Colectivism mai scăzut) și Concentrarea puterii sociale au fost cei mai buni predictori psihoculturali ai reducerii mobilității în condițiile stării de urgență. Altfel spus, județele cu scoruri mai mari la Autonomie sau la Concentrarea puterii sociale și-au redus mobilitatea socială conform constrângerilor stării de urgență.
“Variabilele-predictor psihoculturale au fost măsurate înaintea variabilelor criteriu legate de mobilitate. Dublat de conceptualizarea variabilelor psihoculturale ca elemente formative pentru psihologia individuală, acest lucru poate sugera o legătură cauzală, fără a se anula însă definitiv o posibilă relație corelațională”, precizează autorii studiului.
Aceștia notează că “psihologic vorbind (vezi și modelul psihologului olandez Hofstede), prin Autonomie înțelegem faptul că grupurile servesc mai ales interesele individuale și se constituie pe baza valorilor comune, chiar și între indivizi între care nu există relații anterioare (cele mai multe țări vestice au un astfel de profil); alternativa este Colectivismul, unde interesele grupului sunt mai importante decât cele ale individului, iar grupurile se formează în logica mai generală a relațiilor de familie (ex. familie/cunoștințe/prieteni), România având unul din cele mai reprezentative scoruri de Colectivism din Uniunea Europeană. În cazul Concentrării puterii sociale, puțini conduc mulți, iar distanța psihosocială între cei care conduc și cei conduși este mare, România având unul din cele mai mari scoruri din Uniunea Europeană; alternativa este Distribuirea puterii sociale între indivizi din diverse zone, care se controlează reciproc, pentru a împiedica concentrarea puterii și autoritarismul (cele mai multe țări vestice au un astfel de profil)”.
Ștefan Lefter
Redacția
Ștefan Pălărie
Mircea Bertea