Guvernul cere ministerul Educației să identifice soluții de relocare a elevilor din cele 21 de școli aflate în risc seismic. Amintim, în urma primei reuniuni a Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic a avut loc marți, la Palatul Victoria, Guvernul a anunțat că de fapt sunt doar 21 de școli în risc seismic în toată țara, și nu 118 școli, așa cum anunțase săptămâna trecută același premier, Nicolae Ciucă.
- Amintim, săptămâna trecută a fost un ping-pong între ministere. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, spunea că lista cu școlile cu risc seismic este la Ministerul Educației, instituție care tocmai a transmis că o va cere Ministerului Dezvoltării – detalii aici
În cadrul primei reuniuni a comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic, din care fac parte și Ministerele Educației și Dezvoltării, s-a decis ca “până vineri, 24 februarie 2023, Ministerul Educației să sprijine autoritățile locale să identifice soluții pentru relocarea în spații sigure a copiilor care își desfășoară în prezent activitatea în clădiri încadrate în categoria de risc seismic I, ca urmare a expertizărilor, clasificărilor și verificărilor”.
La rândul lor, Inspectoratele trebuie să trimită ministerului până miercuri, 22 februarie lista cu soluții de relocare.
“O parte din inspectorii școlari din județele în care se află clădiri încadrate în clasa de risc seismic I și în care se desfășoară activități didactice au anunțat Ministerul, în cursul zilei de azi (marți, 21 februarie – n. red), că deja au fost identificate soluții pentru relocarea elevilor. Inspectoratele școlare au termen până miercuri, 22 februarie, pentru a identifica, împreună cu autoritățile locale, soluții de relocare”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat lista clădirilor încadrate în clasa de risc seismic I, doar în ședință, unde a menționat care dintre școli sunt, în prezent, în uz. Guvernul a transmis doar că sunt mai puține școli în țară aflate în risc seismic față de numărul anunțat inițial: sunt doar 21 de clădiri în care învață copii, nu 118 clădiri.
Ministra Ligia Deca a explicat de ce este un număr mai mic de școli cu risc seismic 1: “De la ultima actualizare a informațiilor în SIIR, din luna septembrie a anului 2022, din cele 118 clădiri declarate de conducerile unităților de învățământ ca fiind încadrate în RSI (risc seismic 1- n.red), unele au urmat programe de consolidare, iar altele sunt, în prezent, în conservare, nefiind folosite.
Urmare a actualizării în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, de către unitățile de învățământ, a situației clădirilor aflate în risc seismic 1, a rezultat faptul că 39 de clădiri aparținând unităților de învățământ sunt încadrate în categoria de risc seismic I. Dintre acestea, 21 sunt clădiri în care se desfășoară, în prezent, activități școlare, 15 având destinația săli de clasă sau laboratoare, restul având alte destinații (cămin, sală de sport, alte destinații)”.
Potrivit comunicatului de presă al Guvernului, “școlile și instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern”.
Amintim, Ministrul Dezvoltării a spus că doi experți evaluează clădirile din județul Gorj, afectat de seisme, și că așteptă documentația pentru ele în cursul zilei de marți, 21 februarie. – detalii aici
Cu ce bani vor fi reabilitate școlile
Miercuri, 22 februarie, în ședința de Guvern, se va analiza proiectul de Ordonanță de Urgență privind aprobarea acestui program guvernamental.
“În cadrul Comitetului interministerial s-a stabilit ca mâine (miercuri, 22 februrie – n.red), în ședința de Guvern, să fie analizat, în primă lectură, proiectul de Ordonanță de Urgență privind aprobarea acestui program guvernamental. (…) Guvernul va face mâine, în ședință, o primă evaluare a cadrului legislativ, pentru a eficientiza procedurile legale în cazul clădirilor expuse riscului seismic.”
Guvernul mai spune că “în acest moment este prioritar să urgentăm reabilitarea și consolidarea școlilor și tuturor clădirilor în care se desfășoară procesul educativ, a spitalelor și clădirilor publice”. Avem identificate o parte din fonduri. Acolo unde nu vom avea resursa financiară de la Fondul de rezervă ne vom coordona cu Ministerul de Finanțe și identificăm soluțiile de asigurare a finanțării. Cert este că avem nevoie de prioritizare în funcție de nivelul de risc seismic și de coordonarea cu posibilitățile financiare ale autorităților locale pentru că este nevoie de asumarea atât la nivelul Guvernului, cât și al autorităților locale”, a spus premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
“În data de 20 februarie s-a închis apelul de proiecte pentru consolidare, depuse pentru a primi finanțare prin noul program inițiat de Guvern. Prin acest apel au fost depuse 366 de cereri de finanțare care privesc 132 de blocuri de locuințe și 234 de clădiri publice”, inclusiv școli, potrivit ministrului dezvoltării, Cseke Attila.
“Valoarea acestor cereri care urmăresc consolidarea de clădiri cu risc seismic este de 5,7 miliarde lei. Ministerul Dezvoltării a făcut o evaluare continuă a acestor solicitări, la marea majoritate fiind transmise solicitări de clarificare, astfel încât începând cu 1 martie să poată fi emis ordinul de ministru pentru introducerea în programul de consolidare a investițiilor eligibile, acoperite integral de la bugetul de stat”, anunță Guvernul.
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a solicitat ca pe lângă programele finanțate de la bugetul de stat să fie avute în vedere proiectele susținute din fonduri europene, inclusiv PNRR, precum și celelalte programe care sunt finanțate de diverse instituții cum ar fi programul derulat prin finanțare de la Banca Mondială.
La prima reuniune a Comitetului interministerial pentru analiza de risc seismic au mai participat ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, secretarul de stat Raed Arafat, reprezentanți ai vicepremierului Kelemen Hunor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; Ministerului Afacerilor Interne; Ministerului Energiei; Ministerului Sănătății; Ministerului Culturii; Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Academiei Române; Inspectoratului de Stat în Construcții; Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban; Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului; Alianței Române a Universităților Tehnice; Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România; Asociației Municipiilor din România; Asociației Orașelor din România; Asociației Comunelor din România.
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
