Guvernul amână până la jumătatea anului viitor reorganizarea ministerelor, ca urmare a desființării posturilor vacante, stabilită prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, arată ordonanța „austerității”, care stabilește măsurile fiscale pentru 2024. Inițial, reorganizarea este stabilită pentru finalul acestui an.
- Amintim, Edupedu.ro a făcut o sinteză despre schimbările schimbărilor propuse de guvern prin „ordonanța-trenuleț”, în domeniul educației: dispar prevederi legate de instituții, sunt păstrate amânări-cheie în domeniul social.
Guvernul motivase măsurile fiscale prin care introduce și mărește taxe pentru mediul de afaceri spunând că și statul român va face economii de cheltuieli și va reduce din aparatul bugetar.
Prevederea din ordonanța privind măsurile fiscale:
„Art. LXIX – Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX și la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, că în continuarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice se derulează procesul de reorganizare a ministerelor, în această săptămână fiind discutate reorganizările a şase ministere, urmând ca restul să fi analizat săptămâna viitoare.
Redacția
Mihai Peticilă
3 comments
In Romania e nevoie de reforme structurale profunde care să ducă la rezolvarea problemelor economice pe termen lung si la folosirea mai eficientă a resurselor bugetare. In sens larg este vorba despre trei tipuri de reforme:
-Reforma guvernamentală adică reforma aparatului guvernamental;
-Reforma teritorială care este una învechită și care costă mult prea mult;
-Reforma ANAF care să poată recupera datoriile de la marii contribuabili.
Din păcate nu există nici vointa si nici competenta necesară pentru măsuri sustenabile precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reducerea numarului de parlamentari sa fie in functie de populatia tarii.
Acum 15-20 de ani s-a facut un referendum, iar romanii acestei tari au votat cerand reducerea numarului de parlamentari de la 600 la 300.
Votul poporului, insa, nu a contat (nici) atunci.