Guvernele să măsoare pierderile de învățare din pandemie, îndeamnă UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Organizațiile insistă pe nevoia de acțiuni remediale, care nu există deloc într-o treime dintre țările lumii

Foto: © Tom Wang | Dreamstime.com

Țările lumii care nu au evaluat pierderile de învățare ale elevilor în timpul pandemiei Covid-19 sunt îndemnate să o facă, într-un raport comun publicat marți de UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Documentul, bazat pe un al treilea sondaj pe tema școlii în pandemie realizat în rândul autorităților din 143 de națiuni ale lumii în februarie-mai 2021, arată că, în perioadele de predare la distanță, profesorii au primit sprijin considerabil, dar de multe ori insuficient, având în vedere proporțiile problemelor apărute. Pe de altă parte, la nivelul elevilor, pierderile de învățare au fost majore și necesită acțiuni remediale care, în continuare, în circa o treime din țările lumii nu există deloc.

Potrivit raportului citat, în 2020, la nivel global, școlile fuseseră închise timp de 79 de zile în medie, valoare considerabil mai mică, de sub două luni (53 de zile) în țările bogate, dar de aproape 4 luni (115 zile) în țările cu venituri mici și mijlocii. La 1 februarie 2021, una din cinci țări avea încă școlile închise din cauza pandemiei.

Acest lucru a însemnat că elevii afectați au avut parte de o scădere abruptă a nivelului de învățare și de un progres mult mai lent decât într-un an obișnuit. Organizațiile care au realizat raportul îndeamnă statele lumii să facă eforturi pentru a măsura pierderile de învățare înregistrate, pentru a putea estima clar acțiunile de recuperare pe care trebuie să le ia sistemele de educație. Și aceasta în condițiile în care doar o treime dintre statele participante la studiu au declarat că au luat măsuri pentru a măsura pierderile de învățare învățământul primar și gimnazial, prin evaluări standardizate, în 2020, 58% dintre țări făcând evaluări la clasă. 

Din acest punct de vedere, documentul arată că mulți copii vor reveni la clasă, în următorul an școlar, fără să-și fi putut însuși largi părți din materie. Din punct de vedere al acțiunilor remediale, studiul citat arată că, la nivel global, peste două treimi dintre țări declară că au luat astfel de măsuri, dar cele mai multe dintre acestea sunt țări cu venituri medii spre mari sau mari. 

Din punct de vedere al cadrelor didactice, raportul arată că, după închiderile din 2020, cele mai multe țări din țările cu venituri mari (69%) au cerut tuturor profesorilor să se angajeze în predarea la distanță, dar numai 25% dintre țările cu venituri mici au făcut acest lucru. Dar, la nivel global, doar 3 din 10 țări în 2020 și 4 din 10 țări în 2021 au angajat profesori pentru a sprijini actul educațional după redeschidere.

“Pe măsură ce sistemele educaționale înaintează, măsurarea nivelului de învățare se va dovedi mai importantă ca oricând. Liderii de sistem trebuie să înțeleagă măsura pierderilor de învățare și să se asigure că elevii, inclusiv cei mai mici dintre ei, primesc sprijin adecvat. E nevoie să construiască pe baza investițiilor făcute deja în sistemele de învățare la distanță, pentru a crea sisteme rezistente, care pot să facă față impactului unor crize viitoare. Mai ales țările cu venituri mici ar trebui să primească sprijin pentru a face același lucru”, conchide raportul.

Raportul detaliat poate fi consultat aici.

Foto: © Tom Wang | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Exit mobile version