Guvernele nu s-au înțeles la șpăgi cu informaticienii – motivul pentru care nu avem Biblioteca școlară virtuală, de 9 ani, acuză Daniel Funeriu

R.P.

5 ani ago

“În Legea din 2011 se spunea că trebuie făcută Biblioteca școlară virtuală, adică o colecție de cursuri care să fie accesibile atât elevilor, cât și profesorilor. Deci profesorii puteau să se inspire de la cei mai buni care predau și ale căror lecții se vedeau în această bibliotecă virtuală școlară”, a declarat fostul ministrul al Educației Daniel Funeriu. “Motivul pentru care nu s-a făcut nimic din 2011 până astăzi este pentru că guvernele care s-au succedat eu cred că nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii”, a acuzat Funeriu, în cadrul emisiunii UPGRADE 100 Live de la Guerilla.

Fostul ministru al Educației care a introdus în Legea educației, în 2011, obligația ca Ministerul Educației să facă o Bibliotecă școlară virtuală, a afirmat că “eu cred că ăsta a fost motivul pentru care din 2011 până astăzi nu s-a făcut nimic, pentru că pur și simplu nu s-au înșeles la șpăgi. Asta este opinia mea”.

Daniel Funeriu, la emisiunea UPGRADE 100 Live realizată de Dragoș Stanca la Radio Guerilla:

În Legea din 2011 se spunea că trebuie făcută Biblioteca școlară virtuală, adică o colecție de cursuri care să fie accesibile atât elevilor, cât și profesorilor. Deci profesorii puteau să se inspire de la cei mai buni care predau și ale căror lecții se vedeau în această bibliotecă virtuală școlară. Nu s-a făcut nimic până astăzi.
Eu nu mai sunt implicat politic, dar vreau să spun aici, de față cu toată lumea: Motivul pentru care nu s-a făcut nimic din 2011 până astăzi este pentru că guvernele care s-au succedat eu cred că nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii.
Deci ca să stabilim cadrul: de ce ne-am trezit în pandemie fără o bibliotecă școlară virtuală prevazute de legea educației.
Eu cred că ăsta a fost motivul pentru care din 2011 până astăzi nu s-a făcut nimic: pentru că pur și simplu nu s-au înșeles la șpăgi. Asta este opinia mea.

Despre falsa profeție a digitalizării

Se vorbește despre digitalizarea educației și aș vrea să nu cădem într-o falsă profeție a digitalizării. Digitalizarea educației este departe de a rezolva toate problemele.
Toate studiile arată că, dacă comparăm învățarea pe hârtie și învățarea pe computer, rezultatele învățării sunt superioare în anumite aspecte atunci când copiii învață din cărți.
Ceea ce crește, însă, atunci când digitalizăm învățarea este accesul. Pentru că copiii de la țară care au acces la internet, într-un sistem nedigitalizat au profesori sau n-au sau poate au profesori mai slabi. Pe când, dacă avem o Bibliotecă școlară virtuală în care cei mai buni profesori predau o lecție, un copil de la țară are o accesibilitate mai mare la un profesor la care, altminteri, n-ar fi avut deloc acces.
În același timp, educația nu înseamnă doar învățarea unor lucruri, ci și atitudini, învățarea unui mod de-a fi, care se predau cel mai bine de către profesorul de la clasă. Copiii au nevoie de modele comportamentale, iar aceste modele nu pot fi date prin digitalizare.
Dar, evident, generația tânără este o generație născută cu computerul în mână, este un drum ireversibil către digitalizare. Acum, sistemele educaționale trebuie să îl integreze cât mai bine.
Nu cred în această falsă profeție a hiperconectivității: suntem hiperconectați, gata știm mai multe, totul e mult mai ușor! Profesorul NU este cel care livrează pizza. Cei care livrează pizza îți aduc de mâncare. Profesorul nu e doar cel care îți aduce informația.
Profesorul este și cel care te formează ca om. Învățătoarea mea, de exemplu, în fiecare zi ne învăța, pe băieți, cum să ne comportăm cu fetele, cum să îi dăm unei fete vesta să se îmbrace, cum să îi spunem un cuvânt bun, și toate aceste lucruri de învățătoarea mea le am. Acestea sunt atitudini pe care le-am învățat și toată generația mea a învățat aceste lucruri, cel puțin în clasa mea.
Deci există zone în care contactul uman este de neînlocuit. Sigur că procesele se schimbă, sigur că îi înveți pe copii la clasă și peste această învățare ai o soluție digitală. Sigur că îi atingi pe copiii din rural care nu au acces la profesori buni cu lecții digitale, sigur că aceste lucruri se schimbă. De aia e important să ai oameni inteligenți în Minister, pentru ca ei să vadă care sunt tendințele și cum să pregătească acest sistem pentru următorii 5-10 ani.

“O problemă fundamentală este lipsa de disciplină: să-ți intre profesorul la fix la oră”

Calitatea cadrului didactic este fundamentală, investiția trebuie să meargă în calitatea cadrului didactic. Este un efort care trebuie condus zi de zi.
Nu trebuie doar formarea inițială – în facultate; cadrul didactic trebuie acompaniat pe întreaga sa carieră cu formări.
Cred că, potențial, sunt foarte mulți profesori buni, dar cred că o problemă fundamentală este lipsa de disciplină: să-ți intre profesorul la fix la oră, să-ți iasă la fix de la oră, să știe să se facă respectat, să aibă toate aceste comportamente care inspiră copiii înspre învățare de calitate și, mai ales, către disciplină.
Cred că disciplina este unul dintre lucrurile care ne lipsesc cel mai mult, atât la nivelul directorilor, cât și la nivelul profesorilor, părinților, și sunt sută la sută de acord cu Dragoș Iliescu când spune că în sfârșit părinții fac ceea ce trebuie [declarațiile făcute de Dragoș Iliescu în cadrul aceleiași emisiuni – aici].
Referitor la echitate. Lumea nu este echitabilă. Copiii unor oameni educați și bogați vor avea mai multe șanse decât copiii unor oameni care nu au același nivel de educație. Școala are menirea de a egaliza aceste șanse.

De ce nu se poate menține o strategie în educație mai mult de 4 ani?

Bani. Interesele financiare în educație sunt uriașe!
Camerele de luat vederi la Bacalaureat au scos din vistieria fabricilor de diplome 360 de milioane de euro anual.
Am luat universitățile private cu 550.000 de studenți, le-am lăsat cu 70.000. Dvs. vă imaginați că oameni care au pierdut 360 de milioane de euro anual vor sprijini punerea educației românești pe un soclu moral corect, când ei făceau milioane de euro din mizeria în care ne scăldam?
Dvs. credeți că toți politicienii în Parlament vor vota schimbări în interesul elevilor, din nou punerea pe un soclu moral, atunci când îi verificăm pe toți la doctorate și 90% dintre ei sunt plagiatori? Cum să pui pe un soclu moral corect educația din România, când premierul României este plagiator? [referire la fostul premier, Victor Ponta]
Orice discuții pe care le auzim nu sunt altceva decât monetizarea intereselor nelegitime în educație. Asta este.
Ponta a fost premier 5 ani, suficient cât să masacreze o lege a educației cu 60 de Ordonanțe de Urgență. O lege lăudată de Comisia Europeană.
Țineți minte ce vă spun: motivul pentru care nu se schimbă nimic fundamental în educația din România în interesul copiilor este legat de bani.
Știți câte milioane de euro s-au scurs prin proiecte POSDRU care n-au făcut nimic decât să îmbogățească sindicaliști care au Porsche Cayenne? Cel puțin 1 miliard jumătate de euro.

Despre miturile “stării de bine, să fie copilul fericit”

Să revenim la esențial. Toate aceste metode pedagogiste: să-i învățăm pe copii origami, gândire critică, tot felul de minuni… Fraților, haideți să-i învățăm pe copii curriculumul de bază.
Hai să revenim la esențial, să-i învățăm științele fundamentale, iar după ce vom fi reușit acest lucru, sigur putem veni cu tot felul de alte chestiuni.
Toate aceste mituri ale unei învățări, starea de bine, să fie copilul fericit…
Vă spun sincer: eu n-am văzut nici când eram elev, nici în viața de adult, eu n-am văzut copil care să ajungă acasă și care să urle de fericire că are de făcut teme. Haideți să fim cinstiți.

Ce schimbări trebuie făcute în sistemul românesc de educație:

1. Trebuie să începem cu punerea educației din România pe un soclu moral solid. Dacă nu punem educația din România pe un soclu moral solid, orice soluție tehnică luăm va fi în van. Oricât de bună ar fi o măsură tehnică, dacă ai profesori universitari plagiatori, dacă știi că în cercetare ajung șefi plagiatorii și hoții, dacă știi că promovează școala copiii care trișează la Bacalaureat, degeaba faci orice schimbare.
2. Disciplină: Disciplina directorilor de școli, disciplina profesorilor, disciplina părinților. Mi se pare absolut incredibilă presiunea crescândă a părinților pentru note. Să vă dau un exemplu: ca eu să pot să merg să vorbesc cu învățătoarea copilului meu, în Germania, trebuie să-mi iau cu 1 săptămână-2 înainte [acordul școlii]. Nu pot să intru în școală, în Germania, ca să merg peste profesor să-i cer socoteală. Deci disciplina directorilor, a profesorilor și a părinților va duce la disciplina elevilor și la o idee simplă: să respectăm reguli.
3. Orice schimbare este periferică, dacă nu umblăm și dacă nu investim în formarea profesorilor. Poți să ai table inteligente, poți să ai ecrane, poți să ai orice la dotarea în clasă. Dacă nu ai profesor de calitate, degeaba.
Dacă nu ești leneș și ai învățat la școală, n-are cum să-ți meargă prost în viață. Om cât de cât educat și harnic căruia să-i meargă prost eu încă n-am văzut. Și-am trăit în multe țări, și-am cunoscut mulți oameni.

AUDIO Ascultă mai jos emisiunea care i-a avut invitați pe Daniel Funeriu și Dragoș Iliescu:

Informații de background

Construirea Platformei școlare de e-learning și a Bibliotecii Școlare Virtuale este atribuție oficială pe care Ministerul Educației trebuie obligatoriu să o exercite, din 2011, potrivit Legii educației.

Amintim că ministrul Monica Anisie a declarat pentru Edupedu.ro, pe 20 mai 2020, că Biblioteca școlară virtuală prevăzută de Legea educației de 9 ani și inexistentă până în acest moment va fi realizată până în septembrie 2020, în cadrul unui proiect cu fonduri europene în valoare de 40 de milioane de euro. “Sunt în linie dreaptă cu realizarea Bibliotecii virtuale”, a precizat Anisie, fără a da detalii cu privire la organizarea unei licitații sau la construirea unei platforme digitale în acest scop.

Legea educației nr. 1/2011 prevede următoarele obligativități:

Articolul 70 din Legea educației în vigoare din 2011 încoace:
“(2) Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de e-learning, care includ programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației și Cercetării obținând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.
(3) Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în afara programului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.
(4) Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării”.

Articolul 94 din aceeași Lege a educației în vigoare și astăzi:

“(2) Ministerul Educației și Cercetării exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții: (…) t) construiește și asigură funcționarea optimă a Platformei școlare de e-learning, precum și a Bibliotecii Școlare Virtuale;”

Cine sunt miniștrii care au ignorat atribuția oficială prevăzută în Legea educației din 2011?

Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Daniel Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) (revine la minister după o serie de modificări susținute în Parlament asupra Legii Educației 1/2011)
Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici. Tot în mandatul acestora este inițiată procedura realizării de manuale digitale și sunt aplicate pentru prima dată național evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a)
Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016 (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, promisiune neonorată.