Educația în domeniul economico-financiar a ocupat constant un loc fruntaş pe agenda de priorităţi şi obiective de importanţă strategică ale Băncii Naţionale a României (BNR), a susținut, joi, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de specialitate, citat de Agerpres.
- El face aceste afirmații în condițiile în care în România, conform unui studiu internațional făcut de OCDE în 2020, nivelul de alfabetizare financiară este extrem de redus, fiind printre cele mai scăzute din Europa. În rândul celor 17 țări europene incluse în studiu, România ocupă locul 16, cu un indice al alfabetizării mai redus decât în Moldova sau Bulgaria, dar similar Italiei.
- Mai recent, studiul Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România, realizat de Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române, arată că România are cel mai redus nivel de alfabetizare din Europa. 8% din populația României are cunoștințe financiare elementare, arată cercetarea. Comparativ cu cercetări similare din alte state, direferențele sunt majore.
Mugur Isărescu a făcut declarațiile în contextul prezentării unor detalii despre un protocol încheiat de BNR și Academia de Studii Economice,. pentru un program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale.
Mugur Isărescu despre protocolul cu ASE, citat de Agerpres:
- “Protocolul semnat între BNR şi ASE reprezintă o nouă etapă în strategia Băncii Naţionale a României de a contribui la pregătirea noilor generaţii de economişti la standarde şi cerinţe internaţionale şi pentru impulsionarea activităţii de cercetare în domeniul monetar-bancar.
- Protocolul prevede organizarea în parteneriat a unui program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale în cadrul Facultăţii de Finanţe, Asigurare, Bănci şi Burse de Valori din ASE. Din partea Băncii Naţionale a României vor participa în calitatea de lectori în cadrul acestui program de master directori şi şefi de serviciu din direcţiile Stabilitate Financiară, Supraveghere, Reglementare şi Autorizare, Rezoluţie bancară şi Operaţiuni de piaţă.
- Ceea ce este mai important – şi ţin să o spun deschis – este interesul celor două instituţii să dezvolte o formulă de activ schimb de idei. Ar fi extraordinar ca ele să ajungă la un mod de gândire izvorât din experienţa teoretică a unora şi experienţa practică a celeilalte pentru a surprinde trendurile realităţii complexe în care trăim şi acţionăm. Este vital să ştii cum se face pasul următor pentru a menţine funcţionalitatea economiei. La Banca Naţională, educaţia în domeniul economico-financiar a ocupat constant un loc fruntaş pe agenda de priorităţi şi obiective de importanţă strategică”.
El a menţionat că, în 2021, un număr de 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat cu specialişti BNR în cadrul activităţilor educaţionale derulate de instituţie. Isărescu, despre proiectele BNR în domeniul educațional:
- “O retrospectivă în cifre a activităţii educaţionale desfăşurate de Banca Naţională numai în anul 2021 arată că aproximativ 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat fizic sau online cu specialiştii băncii, cu implicarea a peste 600 de unităţi de învăţământ atât din mediul urban, cât şi din cel rural.
- Totodată, Banca Naţională a României a iniţiat primul program acreditat de Ministerul Educaţiei şi dedicat profesorilor care predau disciplina Educaţia economico-financiară, în timp ce proiectul internaţional Global Money Week a reunit, într-un maraton de o săptămână, 15.000 de elevi din 194 de unităţi de învăţământ şi 650 de clase din ciclul primar, gimnazial şi liceal.
- Banca Naţională a României are semnate 61 de parteneriate cu unităţi de învăţământ preuniversitar şi universitar din Bucureşti şi din ţară pentru o mai bună coordonare a activităţilor de educaţie financiară pe care le le desfăşoară. Banca Naţională a României a fost mai mereu lângă mediul academic şi a încercat să coaguleze un sistem de colaborare în lansarea şi susţinerea educaţiei financiare, a educaţiei economice în general. S-au realizat unele lucruri bune, dar ele trebuie continuate”.
Citește și:
Nivelul de alfabetizare financiară în România este de 8%, cel mai mic din Europa: Peste jumătate dintre români întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi, ceea ce nu le permite să economisească, arată un studiu al Institutului de Economie Mondială al Academiei Române
Photo © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
3 comments
El nu e in stare sa aiba o politica monetara pt BNR si cauta sa-i invete pe altii… Nu face decat sa mareasca mereu dobanzile, atata stie.. inflatia a crescut continuu iar leul s-a devalorizat. Banii nostri din economii nu mai valoreaza nimic..
Mi se pare un guvernator slab, iar ca profesor sustin ca elevii nu trebuie sa faca educatie financiara la scoala, ci sa sa faca acasa, cu parintii, de pe internet si de la cele 2-3 vorbe spuse la televizor de acest guvernator… caci chiar daca ar spune ceva necesar, tot nu se poate da vina pe copii sau tineri pentru faptul ca leul scade, inflatia creste si guvernantii creeaza deficit bugetar. La scoala se invata fundamentele stiintei, se dezvolta gandirea, se sezvolta personalitatea, nu se coboara stacheta vorbind despre bani… repet, nu stie el guvernator, apai noi profesorii… Ce este scoala, un ghiseu de informatii? Rezultatul e asa cum se vede: valoarea banului scade, inflatia creste, ai asta de multa vreme.. mare lucru nu face BNR, daca nu exista investitii, oferte de lucru pe piata muncii, toata teoria e degeaba!
Nu sunteti profesor de economie, nu? 🙂 Cand inflatia creste, teoria (aia care se invata in scoala, liceu, facultate etc.) spune ca trebuie sa lasi mai putini bani in circulatie. Oamenii au mai putini bani, cumpara mai putin, vanzatorii raman cu marfa nevanduta si scad preturile. Cum faci asta? Crescand dobanzile: cumparatorii se imprumuta mai putin, chetuie mai putin, fac depozite in loc sa ceara credite. In principiu functioneaza, in teorie, dar de regula practica ne omoara. Desigur, cand cresti dobanzile lovesti in cresterea economica, pentru ca si firmele imprumuta mai putin, de aceea e dificil sa gasesti varianta optima, in fiecare situatie. Trecand peste asta, nu inteleg din postarea dumneavoastra daca sunteti sau nu de acord cu educatia financiara in scoli si licee… Eu cred ca e necesara. Daca nu primeste informatiile dintr-o sursa oarecum autorizata, copilul le culege de pe unde poate (pariniti, colegi, stiri tv, internet) unde pot fi impresiile unuia sau altuia, care nu au neaparat legatura cu realitatea. E valabil pentru orice: educatie financiara, sanitara, sexuala, antreprenoriat etc. Chestii d’astea, minore pe langa matematica, fizica, chimie… Partea haioasa e ca 80% dintre absolventi nu vor folosi nici 1% din matematica, fizica si chimia invatata in scoala, dar banii ii vor administra zilnic, de boli se vor lovi, de angajat va trebui sa se angajeze. Exact lucrurile acelea pe care scoala nu le considera importante. Asta e…
Pentru ca orele de economie in prezent sunt in normele profesorilor de filozofie. Alte cursuri sunt tinute de persoane fara pregatire financiara. Ca sa nu mai spunem ca si bancile sunt conduse de ingineri, deci care finante. Finantele in Romania nu exista, ci doar reguli facute dupa ureche.