Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 includea, ca obiectiv specific, reducerea corupției în sistemul de educație din țară, precum și în cel de sănătate și propunea o serie de măsuri în acest sens. Documentul stabilea că măsurile respective urmau să fie monitorizate periodic de către un grup de lucru dedicat. Or, dacă în cazul Sănătății grupul de lucru s-a întrunit de patru ori în anul 2023, acest lucru nu s-a întâmplat deloc în cazul Educației, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene privind statul de drept în România, publicat miercuri.
Într-o mențiune referitoare la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, documentul european arată:
- „Au fost stabilite grupuri de lucru dedicate, cu reprezentanți ai platformelor de cooperare, pentru a monitoriza și evalua progresul pentru anumite obiective specifice ale SNA, inclusiv măsuri pentru sistemele naționale de educație și de sănătate publică. În timp ce grupul pentru sănătate s-a întrunit de patru ori în 2023, nu a existat nicio întâlnire pentru sectorul educației, în anul 2023”.
Documentul complet al Comisiei Europene poate fi consultat aici.
Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, adoptată în decembrie 2021, are, ca „Obiectiv specific 4.2”, „Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație”.
Acest obiectiv includea 13 măsuri (lista completă – mai jos) de care erau răspunzătoare, după caz, o serie de instituții precum: Ministerul Educației, inspectoratele școlare și casele corpului didactic, unitățile de învățământ preuniversitar, dar și, în cazul extinderii educației juridice în școli, o serie de instituții precum CSM, Ministerul Justiției, Ministerul Public sau Înalta Curte de Casație și Justiție.
Strategia prevedea, în acest sens:
- „Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial. Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiției, după consultarea platformelor de cooperare”.
Potrivit Metodologiei de monitorizare a implementării SNA, grupul de lucru este alcătuit „din reprezentanți ai Ministerului Educației, care asigură și secretariatul grupului și alți membri desemnați de platformele de cooperare”, cu condiția ca membrii desemnați de aceste platforme să nu fi lucrat în Ministerul Educației în ultimii 5 ani. „Platformele de cooperare” constituite potrivit SNA sunt: o platformă a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, una a administrației publice centrale, una a administrației publice locale, o platformă a mediului de afaceri și una a societății civile.
Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației informații referitoare la componența și activitățile de până acum ale acestui grup și le va publica în momentul în care instituția va răspunde.
Măsurile propuse în Strategia Națională Anticorupție, pentru sistemul de educație:
- Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competențelor sociale şi civice în cadrul învățământului preuniversitar a tematicilor referitoare la prevenirea victimizării şi discriminării, statul de drept, gestionarea agresivității și prevenirea corupției;
- Aprobarea unui ghid pentru elaborarea codului de etică, adaptat nevoilor specifice, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;
- Consolidarea publicării standardizate a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ (publicare centralizată/agregată);
- Extinderea protocolului privind educația juridică în școli inclusiv pentru mediul universitar;
- Consolidarea mecanismelor de autorizare / acreditare / certificare a furnizorilor de cursuri anticorupție din perspectiva calității serviciilor, inclusiv prin instituirea unui mecanism de evaluare continuă a calității serviciilor și dezvoltarea unui mecanism de selecție aleatorie a evaluatorilor ANC prezenți la examenele de certificare în urma derulării cursurilor cu respectarea obligațiilor de evitare a conflictelor de interese și pantouflage-ul între aceștia și furnizorii de formare;
- Reglementarea la nivelul legislației primare a situațiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilități în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru elevii de la propriile clase;
- Creșterea obiectivității prin identificarea de soluții IT în vederea desemnării componenței formatelor de evaluare din cadrul sistemului de învățământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE);
- Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate prin stabilirea unei proceduri standard de selecție aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a acestora;
- Organizarea de cursuri de etică și integritate, cu accent pe cele destinate cadrelor didactice din învățământul superior care predau cursuri de etică şi integritate, și punerea accentului pe aspecte de etică în cursurile de metodologie a cercetării în cadrul învățământului universitar;
- Utilizarea de softuri anti-plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri);
- Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de către Ministerul Educației a unui rol activ de sprijin / îndrumare metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unitățile subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de proceduri model;
- Transparentizarea şi standardizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu (de exemplu, MEN – ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile și ușor de urmărit de către beneficiarii lor și de către societate per ansamblu. De exemplu, transparentizarea modului de stabilire a numărului maxim recomandat de studenți școlarizați;
- Evaluarea impactului și, după caz, revizuirea periodică a instrumentelor de monitorizare, evaluare și sancționare a abaterilor de la etica și integritatea academică.
Photo © Olga Kuzmina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.