Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea din Constanța a încheiat contractul de muncă al Iuliei Cabrancea, profesoară de învățământ primar, deși nu avea bază legală pentru că școala nu era angajatorul, ci Inspectoratul Școlar Județean Constanța, explică Curtea de Apel Constanța în motivarea deciziei definitive emise în data de 15.10.2024. Amintim, fosta inspectoare ISJ Constanța Iulia Cabrancea, condamnată pentru că a luat șpagă în două dosare distincte, trebuie să fie “reintegrată în postul deţinut anterior la școala unde preda”, iar școala e obligată să îi achite și toate salariile din urmă, cât timp a fost dată afară pentru corupție, adică cel puțin 10 salarii. Edupedu.ro a consultat motivarea și o prezentăm în articol.
- Ministerul Educației trebuie să vină cu explicații privind procedura în aceste cazuri similare.
În data de 15 octombrie 2024, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză fostei inspectoare Iulia Cabrancea, care este și profesoară în învățământul primar, atunci când aceasta a reclamat că școala unde preda, Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea, i-a încheiat contractul de muncă în mod ilegal. Printre motivele acceptate de instanță sunt: faptul că angajatorul nu era Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea, unde preda ea, ci inspectoratul școlar și că decizia desfacerii contractului de muncă a fost luată în baza unei metodologii care încă nu era în vigoare. De aceea, Iulia Cabrancea va fi reintegrată pe postul său și va primi toate salariile din urmă, cât timp a fost dată afară pentru corupție, adică cel puțin 10 salarii (n. red perioada februarie – octombrie 2024, când a fost dată sentința, însă nu se știe când va fi reintegrată pe funcție).
De precizat, surse Edupedu spun că, potrivit legislației subsecvente a legii Educației nr 1, vare a intrat în vigoare în 2011, toate inspectoratele școlare care aveau contracte cu profesori ar fi trebuit să le treacă la școli, pentru ca potrivit legii de atunci, niciun cadrul didactic să nu mai fie angajat al inspectoratelor școlare.
Acum, Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea e obligată să-i plătească și suma de 5.000 de lei, “cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi în apel”.
Edupedu.ro a consultat motivarea instanței și o prezentăm mai jos:
Angajatorul nu era Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea, ci Inspectoratul Școlar Județean Constanța
În primul rând, Iulia Cabrancea a contestat faptul că școala nu avea dreptul să îi desfacă contractul de muncă pentru că acesta fusese încheiat în 2008 cu Inspectoratul Școlar Constanţa, nu cu școala gimnazială nr 24 Ion Jalea.
“Contractul individual de muncă nr.2/01.09.2008, contract în care este prevăzut la pct C. că durata contractului se derulează pe perioadă nedeterminată, iar la pct D. ca loc de muncă Scoala ### #####”, se arată în dosar.
„Instanța apreciază că nu poate fi desfăcut contractul de muncă de către Şcoala Gimnazială nr.24, ci de Inspectoratul Şcolar ########, care este angajatorul apelantei reclamante. Din punctul său de vedere s-a reţinut greşit în hotărârea instanţei de fond că reclamanta a fost angajata Şcolii Gimnaziale nr. 24 „### #####”. Într-adevăr, acela era locul de desfăşurare al muncii, aşa cum se arată dealtfel şi în contractul individual de muncă, însă angajatorul este altul. Consideră că pârâta intimată (n. red Școala Gimnazială nr 24 Ion Jalea) nu putea să desfacă contractul de muncă al reclamantei apelante”.
„Potrivit celor consemnate în contractul individual de muncă din anul 2008, singurul pe care aceasta l-a încheiat în cursul executării raportului de muncă încetat prin decizia contestată, această calitate îi revine Inspectoratului Școlar Județean Constanța, acesta fiind singurul care putea emite decizia de încetare a contractului de muncă dintre părți, iar nu pârâta (n. red Şcoala Gimnazială nr.24), situație în raport de care se impune reținerea nulității deciziei contestate, aceasta și în condițiile în care, potrivit art. 6 alin. (8) – alin. (10) din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 6.877/2023, întrucât nu era incidentă ipoteza de încetare de drept a contractului prevăzută la art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, hotărârea de eliberare a sa din funcție, adoptată de consiliul de administrație al pârâtei, ar fi trebuit înaintată inspectorului școlar general, căruia îi revenea atribuția emiterii deciziei de constatare a încetării contractului individual de muncă.
Școala a desființat contractul de muncă în baza metodologiei pe anul următor, 2024-2025, nu pe anul în curs
Școala Gimnazială nr.24 Ion Jalea din Constanța, prin Consiliul de Administrație, a luat decizia de a desface contractul de muncă Iuliei Cabrancea, angajată ca profesor în învățământul primar, în februarie 2024, pe baza metodologiei ce urma să fie aplicată abia din anul școlar 2024-2025, an școlar care începe la 1 septembrie 2024, deci la câteva luni după. Or decizia a fost luată în 09 februarie 2024, când deja era în desfășurare anul școlar 2023-2024 care avea o altă metodologie privind mobilitatea cadrului didactic.
- Până acum legea Educației nu interzicea explicit persoanelor condamnate pentru corupție să mai predea. De altfel, judecătorul Cristi Danileț spunea în 2022 despre Iulia Cabrancea care la vremea respectiva, după decizia de condamnare inca mai le mai preda copiilor că “astfel de indivizi nu mai pot, nu mai au ce profesa în sistemul de învățământ pentru că au comis un act de corupție“.
Metodologia nouă, pusă în aplicare din acest an școlar 2024-2025, prevede că “nu poate ocupa/exercita o funcție didactică de predare, de îndrumare și control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învățământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra vieții, integrității corporale sau sănătății, contra libertății persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, luare și dare de mită, trafic de influență“.
Vechea legislație nu prevedea acest aspect.
Explicația Curții de Apel Constanța:
„Solicită de asemenea reprezentantul apelantei reclamante a se observa că, din punctul său de vedere, apelanta reclamantă (n.red Iulia Cabrancea) era într-o situaţie tranzitorie, sau dacă nu, specială. #### adevărat că potrivit ordinelor de ministru date în anul 2023, respectiv ordinul 6877, contractul de muncă putea fi desfăcut, pentru această chestiune a condamnării reclamantei. însă, acel ordin se referă la metodologia de ocupare a posturilor pentru anul şcolar #########. ####, acea dispoziţie legală cu privire la condamnare, se putea aplica în condiţiile în care şcoala desfăşura acea metodologie şi acea procedură pentru ocuparea posturilor de învăţător pentru viitor, nu pentru prezent. Din acest punct de vedere, apreciază că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că se puteau aplica dispoziţiile legale începând din anul şcolar 2024-2025. #### o chestiune asupra căreia instanţa de fond trebuia să se aplece şi să stabilească momentul la care se aplică această dispoziţie legală. Dar, lecturând titlul textului, se poate observa că aceste dispoziţii şi acea metodologie nu se poate aplica decât pentru viitor, pentru anul şcolar 2024-2025.
Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 6.877/2023 nu era aplicabilă, din perspectivă temporală, la momentul emiterii deciziei contestate, în 12.02.2024, adică în cursul anului școlar 2023 – 2024, care, potrivit art. 1 din Ordinul nr. 3.800/09.03.2023, se întinde de la 01.09.2023 la 31.08.2024, ci abia începând cu anul școlar 2024 – 2025, adică de la 01.09.2024, astfel că, în baza art. 6 alin. (7) – alin. (10) din această Metodologie și a art. 168 alin. (7) din Legea nr. 198/2023, angajatorul ar fi putut dispune încetarea contractului său de muncă începând cu 31.08.2024, adică la finalul anului școlar 2023 – 2024, prin refuzul încadrării sale pe funcție pentru noul an școlar 2024 – 2025″, scrie în motivație.
Contractul de muncă nu poate înceta de drept, potrivit Codului Muncii pentru că deși a primit pedeapsă cu închisoarea, nu a fost cu executare – așa cum prevede legislația
Curtea de Apel Constanța mai precizează și faptul că Iulia Cabrancea nu ar putea fi concediată nici în baza art. 56 din Codul Muncii care prevede circumstanțele în care poate înceta un contract de drept. Asta pentru că pedeapsa primită în ambele dosare de luate de mită a fost închisoare cu supraveghere condiționată, nu cu privare de libertate, așa cum se specifică în Codul Muncii.
„Cu privire la încetarea contractului de muncă, reprezentantul apelantei reclamante arată că pârâta a susţinut în întâmpinarea de la fond şi în întâmpinarea din apel că, contractul individual de muncă ar înceta de drept. Apreciază că nu suntem în nici una dintre situaţiile prevăzute de art. 56 din Codul Muncii, pentru a considera că contractul a fost desfiinţat de drept. #### o dispoziţie legală stipulează o anumită posibilitate de desfiinţare a unui contract de muncă, asta nu înseamnă că va conduce la o încetare de drept, pentru că încetarea de drept este prevăzută în mod special iar noi nu putem distinge. Dispoziţiile legale aplicabile speţei sunt art. 6 alin.10 din Ordinul #########, care prevedeau că în acest caz hotărârea prin care se propunea desfacerea contractului de muncă trebuia înaintată Inspectoratului ######## Şcolar, care era şi angajatorul de fapt, cel care putea dispune încetarea contractului de muncă.”
Avocatul Iuliei Cabrancea precizează că „este o diferenţă între o condamnare la pedeapsa închisorii cu executare efectivă şi o condamnare la pedeapsa închisorii sub supraveghere condiţionată. Într-adevăr, opiniile juridice sunt destul de contradictorii în practică. Din punctul său de vedere, atâta vreme cât există un termen de încercare şi în situaţia în care s-ar mai putea săvârşi o infracţiune în termenul de încercare, tot este o pedeapsă cu închisoarea, indiferent că este sub supraveghere sau cu executare efectivă în regim de detenţie”.
Ce prevede art 56 din codul Muncii:
(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:
d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
g) de la data retragerii de către autoritățile sau organismele competente a avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcții, ca măsură de siguranță ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția;
Prima instanță a adus ca argument faptul că prin codul muncii art 56, alin 1 c, automat o unei persoane care a primit pedeapsă cu închisoarea îi încetează contractul de muncă. Însă, Curtea de Apel Constanța subliniază că Iulia Cabrancea a primit pedeapsă cu suspendare, iar „pedeapsa închisorii sub supraveghere condiţionată nu este o pedeapsă privativă de libertate”. Mai mult, Curtea de Apel „cere să se facă distincţie între eliberarea din funcţia didactică şi încetarea contractului de muncă. Probabil că Ministerul Educaţiei a scăpat din vedere această chestiune, dar vorbim de metodologia ocupării funcţiilor didactice”.
“În ceea ce priveşte motivarea deciziei de concediere din data de 09.02.2024 a arătat că din punctul său de vedere este aplicabil art. 56 alin.1 din Codul Muncii, care prevede cu claritate că un contract individual de muncă existent încetează de drept ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. În ceea ce o priveşte pe Iulia Cabrancea a fost pronunţată de Tribunalul Constanţa, sentinţă rămasă definitivă, prin care aceasta a fost condamnată la o pedeapsă de doi ani cu închisoare. Astfel, în ceea ce priveşte motivul de concediere, este clar că este vorba de o încetare de drept a contractului individual de muncă şi nu se impunea motivarea suplimentară a acestei măsuri.
Reprezentantul apelantei reclamante arată că pedeapsa închisorii sub supraveghere condiţionată nu este o pedeapsă privativă de libertate. Însă adevărat că este o pedeapsă cu închisoare, dar nu este privativă de libertate, iar în jurisprudenţă se face clar această distincţie. Privativă de libertate este doar pedeapsa care se execută la penitenciar. Din acest punct de vedere nu se aplică art. 56 al.1 din Codul Muncii. Solicită a se face distincţie între eliberarea din funcţia didactică şi încetarea contractului de muncă. Probabil că Ministerul Educaţiei a scăpat din vedere această chestiune, dar vorbim de metodologia ocupării funcţiilor didactice”.
Iulia Cabrancea nu a primit motivarea deciziei de încetare a contractului de muncă și nu a putut să o conteste, mai spune Curtea de Apel
Fosta inspectoare a mai adus ca și argument – acceptat de Curtea de Apel – faptul că nu i s-a comunicat motivul desfacerii contractului de muncă, motiv pentru care nu a putut oficial să conteste decizia în instanță. În replică, avocatul Școlii Gimnaziale nr. 24 Ion Jalea a precizat că nu era nevoie de o explicație separată, pentru că decizia de desființare a contractului s-a făcut pe baza metodologiei de mobilitate a cadrelor didactice și pe baza codului muncii, articolul menționat mai sus.
„Decizia contestată ar fi motivată în fapt în mod implicit, prin trimiterile făcute în cuprinsul acesteia la hotărârea consiliului de administrație din data de 09.02.2024, a fost criticată și pe motiv că reclamantei nu i-au fost comunicate, odată cu decizia de încetare a contractului, nici procesul-verbal al ședinței consiliului de administrație din acea dată și nici hotărârea adoptată de acesta, care nici nu a fost publicată potrivit dispozițiilor legale, situație în care reclamanta a fost în imposibilitate de a cunoaște în mod efectiv argumentele pentru care pârâta a dispus încetarea contractului său de muncă“, scrie în decizie.
Curtea de Apel continuă: „Pentru a se preveni abuzul de drept al angajatorului în exercitarea acestei prerogative, salariatul trebuie să se poată apăra efectiv atât în momentul în care angajatorul îi comunică decizia de încetare a contractului, cât şi în cadrul procedurii judiciare subsecvente, în care acesta contestă temeinicia și/sau legalitatea dispunerii acestei măsuri. Or, pentru ca salariatul să se poată apăra efectiv şi pentru ca instanţa sesizată cu o contestaţie împotriva unei decizii de încetare a contractului să poată desfăşura un control judecătoresc efectiv, necesar ca garanţie a dreptului la muncă, este nevoie ca temeiurile de fapt și de drept care au fundamentat dispunerea măsurii litigioase de către angajator să fie indicate în concret în cuprinsul deciziei emise de acesta”.
“Directorul unității de învățământ era competent, în baza hotărârii adoptate de consiliul de administrație la 09.02.2024, să decidă eliberarea din funcție a reclamantei în baza art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii și în considerarea condamnării la pedeapsa închisorii de 2 ani, aplicată acesteia prin Sentința penală nr. ###/2022 a Tribunalului Constanța. A mai invocat intimata că decizia de încetare a contractului cuprinde toate temeiurile de drept în baza cărora aceasta era ținută să înceteze de drept contractul de muncă dintre părți, respectiv: art. 168 alin. (7) din Legea nr. 198/2023 și art. 6 alin. (7) din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 6.877/2023”.
Decizia Curții de Apel
Astfel, Iulia Cabrancea, fosta inspectoare ISJ Constanța și profesoară de învățământ primar, trebuie să fie “reintegrată în postul deţinut anterior emiterii Deciziei anulate”, a dispus Curtea de Apel Constanța prin Hotărârea definitivă nr. 246/2024 din 15.10.2024.
Iulia Cabrancea preda la Școala Gimnazială nr. 24 “Ion Jalea” din Constanța ca profesor în învățământul primar, așa că acum, instanța obligă școala să o reprimească pe același post.
În plus, instanța a decis definitiv să oblige școala să-i plătească Iuliei Cabrancea “despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care aceasta ar fi beneficiat în perioada cuprinsă între 12.02.2024 şi data reintegrării efective”.
Mai mult, Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea e obligată să-i plătească și suma de 5.000 de lei, “cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi în apel”.
Informații de context
Iulia Cabrancea era și inspector școlar, nu doar profesor în învățământul primar. De altfel din funcția sa de inspector, a primit mită și a recunoscut asta în două cazuri separate.
În martie 2022, Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar Constanța a decis încetarea detașării în funcția de inspector școlar al Iuliei Cristina Cabrancea, din data de 29 martie, potrivit inspectorului general, Sorin Mihai, într-o declarație pentru Edupedu.ro. Decizia fusese luată după primul caz în care a semnat un acord de vinovăție, când a recunoscut că a luat șpagă 5000 de euro pentru a transfera ilegal un elev la un Colegiu Național. Faptele s-au petrecut în perioada august – septembrie 2021, potrivit DNA.
Întrebat atunci dacă Iulia Cristina Cabrancea va mai putea preda în continuare în învățământ, adică la Școala Gimnazială nr. 24 “Ion Jalea”, din Constanța, inspectorul general, Sorin Mihai a spus că “instanța trebuie să stabilească dacă poate rămâne sau nu profesor. Noi avem deocamdată doar un comunicat de la DNA în baza căruia am decis să întrerupem detașarea în inspectorat”.
Între timp, în decembrie 2023, Iulia Cabrancea a fost condamnată de instanță la muncă în folosul comunității la un muzeu sau spital în alt doar, după ce a recunoscut că a luat și o șpagă de 200 de euro pentru a obține o notă de trecere pentru o persoană la concursul de ocupare a posturilor rămase vacante în școlile din județ.
Pe de altă parte, în 7 martie anul acesta, Tribunal Constanța a decis prin Hotărârea nr. 89/2024, confiscarea “sumei de 200 de euro şi a sumelor de 750 lei (echivalent al cantităţii de 15 kg de brânză, calculat în funcţie de preţul mediu de pe piaţă) şi, respectiv, 480 lei (echivalent al peştelui din specia crap de 12 kg, calculat în funcţie de preţul mediu de pe piaţă)“.
De precizat că, în primă instanță, Școala Gimnazială nr. 24 Ion Jalea avusese câștig de cauză, potrivit portal.just.