O greșeală științifică în formularea subiectelor de la Limba și literatura română, simularea Evaluării Naționale 2023, a fost semnalată de profesorul de limba română Ionel-Dumitru Nedelcu, pe adresa redacției. Cadrul didactic scrie că Subiectul I, punctul B, subpunctul 4 este greșit formulat din punct de vedere științific, pentru că polisemia nu este o relație între două cuvinte.
Acesta explică faptul că polisemia este capacitatea cuvintelor de a avea mai multe sensuri, iar aceasta nu este o relație între mai multe cuvinte, cum a apărut în cerința indicată pe care elevii de clasa a VIII-a au primit-o luni, 20 martie, la simulare.
Subiectele de la examenele și concursurile naționale sunt elaborate de Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, din subordinea Ministerului Educației.
Redăm argumentele profesorului Ionel-Dumitru Nedelcu:
„Subiectul I.B.4 de la proba de limba română a simulării Evaluării naționale (20 martie 2023) a fost formulat greșit, din punct de vedere științific și didactic.
Subiectul sună astfel:
Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „mai rămânea timp pentru o baie în lac”; Meșterul trebuie să pună faianța în baie.
b) „ cai care evoluaseră pe parcursul a 12 zile”; Profesorii îi evaluaseră pe elevii școlii.
c) „Restul materiilor li s-a părut o simplă formalitate”; „O probă deosebit de dificilă”.
d) „un parcurs executat într-un timp excelent”; „este pus să parcurgă un traseu cu obstacole”.
Formularea cerinței conține erori.
În primul rând, polisemia nu este o relație între cuvinte. Polisemia este o „capacitate a majorităţii cuvintelor din limbile naturale de a avea mai multe sensuri”. („Dicționar general de științe. Științe ale limbii”, Editura Științifică, 1997, Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană-Dindelegan).
Sinonimia, antonimia și omonimia sunt relații între cuvinte diferite, relații bazate pe identități, diferențe sau opoziții de formă sau de conținut. Polisemia însă nu este o relație între două cuvinte diferite, ci este o calitate intrinsecă a unui cuvânt. Vorbim de polisemia unui cuvânt, adică de trăsătura lui de a avea mai multe sensuri înrudite.
La simulare s-au dat două enunțuri: „mai rămânea timp pentru o baie în lac.” și „Meșterul trebuie să pună faianță în baie.” În aceste enunțuri nu există două cuvinte cu forma „baie”. Există un singur cuvânt „baie”, cu două sensuri înrudite: „scăldat” și „încăpere special amenajată pentru îmbăiere”. Un singur cuvânt polisemantic, nu două cuvinte în relație de polisemie. Dacă ne uităm în dicționar, vom vedea că cele două sensuri sunt înregistrate în același articol de dicționar.
În al doilea rând, din punct de vedere didactic, programa școlară cere profesorului ca, la lecție, să compare polisemia cu omonimia, evidențiind asemănările și deosebirile. Or, o astfel de formulare, ca cea de la simulare, ignoră, de fapt, deosebirea de esență între cele două fenomene lexico-semantice: omonimia este o relație dintre două sau mai multe cuvinte, polisemia este o trăsătură intrinsecă a unui singur cuvânt. Eu am explicat elevilor mei la lecție în felul următor.
În enunțurile: „Eu stau pe bancă în parc.” și „Eu scot bani de la bancă.” există două cuvinte cu formă identică (bancă și bancă), dar cu sens total diferit. Ele sunt înregistrate în dicționar în articole diferite. Între ele apare relația de omonimie. Ele sunt omonime între ele.
În enunțurile date la simulare („mai rămânea timp pentru o baie în lac.” și „Meșterul trebuie să pună faianță în baie.”), nu e aceeași situație, nu sunt două cuvinte (baie și baie), ci este unul singur, cu două sensuri înrudite. Un cuvânt care are trăsătura numită polisemie și care, de aceea, se cheamă cuvânt polisemantic.
Dacă eu am explicat elevilor aceste deosebiri de esență între omonimie și polisemie iar elevii le-au interiorizat, ce vor face ei la examen când vor fi puși în fața unei cerințe ca cea de la simulare?!”
Raluca Pantazi
Redacția
R.P.
11 comments
Domnule Nedelcu, structurile “că cele” și “ca cea” sunt cacofonice. Este regretabil că faceți o astfel de greșeală de exprimare.
Cacofonia nu este o greseala gramaticala!!! Probabil ca folositzi tzopenia lexicala «ca si».
D-nă/D-ră Adina, aveți dreptate: cacofonia nu este o greșeală gramaticală, ci o greșeală de exprimare. Cacofoniile menționate de C. Matei pot fi evitate prin îmbinările “precum cea”, “precum cele”. Vă urez succes în exprimarea corectă.
Elevii sa nu greseaca, in rest…
Cacofonia nu este o greseala gramaticala!!! Probabil ca folositzi tzopenia lexicala «ca si».2
Si la matematică, la simulare, trebuia pusă o condiție care nu apărea in barem (n-diferit de 4)!
Din nou o rusine a conducătorilor iubiti ai Educatiei care isi recrutează propunatorii de subiecte si apoi le selecteaza pt ziua probei scrise. Se dovedesc niste impostori. Probabil au trecut de facultate fraudând, altminteri nu pricep cum au facut aceasta GAFA descalificanta. Felicitări ca ați găzduit semnalul acestui profesor!
Ca Ministerul Educatiei e populat cu habarnisti, ca toate celelalte Institutii publice din Romania, nu ne mira… noroc ca astfel de greseli nu sunt chiar determinante in cariera sau in viata cuiva..
GRAV e ca Educatia romaneasca NU scoate oameni bine calificati, bine pregatiti pentru NEVOILE pietei muncii din Romania, iar cand scoate cei bine pregatiti pleaca care-ncotro!!!
Chiar fostul Ministru al Educatiei Sorin Campeanu a declarat senin nevoie mare(de parca a descoperit secretul lui Polichinelle!), in 21 Mai 2022: „S-a ajuns la un minim cu calitatea Educaţiei în România”.
Ne-a spus şi dl Cîmpeanu ceea ce ştim si spunem cu toţii.
Educaţia a ajuns la un punct de minim, concluzia fiind trasă în urma examenelor naţionale, a testelor PISA, a evaluării tinerilor care ajung la facultate. Şi încă nu ştim totul, pentru că nu avem un sistem de evaluare credibil, standardizat, nesupus subiectivismului profesorilor.
Aşa cum arată şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine.
Cine este de vină, şi cui îi pasă că am ajuns în această situaţie, dle Campeanu, dle Iohannis?
Am asteptat un răspuns de la fostul ministrul Cîmpeanu, de la presedintele Romaniei, dle Iohannis, “mama si tatal” Educatiei in Romania…
Degeaba.
Vorbe goale si promisiuni desarte….de 33 de ani…
De acord! Cu obiecția că, după părerea mea, nu evaluarea standardizată lipsește, ci exact “subiectivismul profesorilor”, al profesorilor veniți de drag în învățământ… (ÎNCĂ mai sunt profesori foarte buni, care au venit de drag), acel “subiectivism” care-i spune omului-profesor când să încurajeze copilul și când să-l mustre, acel “subiectivism” care presupune respect și încredere și care garantează că elevul învață și că profesorul și părintele se susțin, acel “subiectivism” sinonim cu “a simți ce are nevoie elevul pentru a învăța și a crește”, acel “subiectivism” care înseamnă “suflet” și “iubire” și fără de care evaluarea și nota nu reflectă absolut nimic.
Exact acel “subiectivism” face bine și poate să modeleze și să construiască dintr-un elev – un OM.
Chiar dacă este o greseala dovedita în acest minister nu este nimeni pedepsit și sancționat, mai ales când este vorba de profesori. Ne dam corecți, educați, cu spirit critic și autocritic dar de fapt sunt unii fără pic de RUȘINE ȘI BUN SIMT… Ai greșit recunoști și accepți consecințele. NU EXISTA ASA CEVA IN MINISTERUL EDUCATIEI.. și ne miram de copii noștri ca sunt cum sunt!!!
Dar toți au mastere peste mastere și ifose de mari INVATATI(unii habar nu au să scrie și sa citească!!)
Într-adevăr, în cazul polisemiei (polisemantismului), DIVERSELE SENSURI ALE UNUI CUVÂNT pot fi într-o relaţie (pot avea, de pildă, o etimologie comună), aşadar polisemia nu constituie ea însăşi o relaţie între cuvinte.