Greșeală în unul dintre manualele de Științe ale naturii pentru clasa a III-a, aprobat acum 4 ani de Ministerul Educației. “Masa corpurilor influențează viteza cu care acestea se deplasează în cădere. Un corp cu masa mai mare ajunge mai repede pe pământ decât unul cu masa mai mică, dacă vor cădea de la aceeași înălțime”, scrie manualul editurii Aramis, fără nicio altă precizare referitoare la forma corpului, rezistența aerului sau la diferența din vid.
Autorii nu au mai ajuns la Galileo Galilei, s-au oprit la Aristotel, comentează numeroși profesori pe grupuri de specialitate. Vezi aici manualul integral de Științe ale naturii
Pe aceeași pagină, un exercițiu le cere copiilor următoarele, pentru a verifica faptul că “un corp cu masa mai mare ajunge mai repede pe pământ decât unul cu masa mai mică”: “Lasă să cadă, de la înălțimea de aproximativ un metru: o gumă de șters, un măr, un ghemotoc de hârtie, un pantof, o foaie de hârtie”.
Am făcut exercițiul cerut de manual, cu un măr și o gumă de șters. Deși cu mase diferite, au ajuns pe podea în același timp, atât cât poate fi verificat:
Cunoscutul cercetător Cristian Presură explică pe larg Căderea liberă a corpurilor, în volumul “Fizica Povestită”
În volumul “Fizica Povestită” apărut la Editura Humanitas, fizicianul Cristian Presură, cercetător la compania Philips, în Olanda, și cunoscut pentru activitatea intensă de popularizare a ştiinţei, explică următoarele:
Galileo se “gândea la cuvintele maestrului Aristotel, care spusese că acele corpuri care sunt mai grele cad mai repede decât cele ușoare. Evident nu? Căci un măr cade mai repede din copac decât o frunză. Și totuși, ceva este în neregulă, și-a spus Galileo, este clar că rezistența aerului ne joacă feste, căci mișcarea legănată a frunzei este indusă tocmai de această rezistență a aerului. Dacă am elimina (imaginar) influența aceasta, ce s-ar întâmpla?
Dacă Aristotel are dreptate și corpurile grele cad mai repede, atunci avem o problemă, și-a spus Galileo. (…) Povestea spune că Galilei ar fi lăsat să cadă libere două bile metalice de mase diferite (o ghiulea de tun și un glonț de muschetă) din Turnul Pisa și ar fi observat că ele au atins pământul în același timp, dovedind că presupunerea lui este adevărată. (…)
În modelul lui Galilei, legea căderii libere a corpurilor ne spune că orice corp lăsat liber în vid (fără rezistența aerului) cade uniform accelerat (deci accelerația este constantă în timpul căderii). Dacă această lege se poate verifica ușor în zilele noastre, pentru că timpul se măsoară precis (să ne gândim de exemplu la cursele de sprint, în care timpul de sosire se măsoară în sutimi de secundă), nu același lucru a fost posibil în trecut.”
Cristian Presură – “Fizica Povestită”, pagina 30
Vezi mai jos experimentul realizat de BBC care arată ce înseamnă rezistența aerului și cum cad o bilă și niște pene în condiții de vid:
