Granturi pentru combaterea abandonului școlar 2022. Ghidul solicitantului, publicat în dezbatere la aproape două luni de la lansarea programului / Care sunt condițiile de eligibilitate și activitățile decontate

Peste 1.000 de școli sunt vizate, în prima rundă de finanțare, în cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului școlar, potrivit Ghidului Solicitantului – condiții specifice de accesare a Schemei de Granturi (runda 1), pus în dezbatere publică de către Ministerul Educației. Hotărârea privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) a fost adoptată pe data de 30 decembrie 2021.

• Perioada de consultare publică este de 5 zile lucrătoare de la data publicării pe site-ul Ministerului Educației. „Ghidul conține informațiile specifice necesare în vederea lansării apelului de proiecte Schema de granturi PNRAS (runda 1), respectiv: modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condiții de eligibilitate, criterii de evaluare, descrierea etapelor de verificare, evaluare, contractare a proiectelor”, se arată în anunț.

Amintim că Edupedu.ro a scris că aproape 3.500 de școli și licee au aplicat pentru Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Din acestea, doar 2.500 de unități de învățământ vor primi bani pentru reducerea abandonului școlar. Școlile selectate pot primi granturi de cel mult 200.000 de euro / școală. Valoarea totală a programului este de 543 de milioane de euro, cu finanțare PNRR.

Potrivit draftului, în prima rundă de finanțare sunt prioritizate 1.019 unități de învățământ care au îndeplinit cumulativ următoarele criterii: 

• „au fost identificate în 2018/2019 cu prioritate de intervenție ridicată și în 2020/2021 cu prioritate de intervenție ridicată și medie; 
• au personalitate juridică; 
• au un număr de cel puțin 40 de elevi înmatriculați în ciclul gimnazial; 
• și-au exprimat intenția de participare în cadrul Schemei de granturi PNRAS exprimată prin Declarație de intenție”.

Conform ghidului pus în dezbatere publică, perioada în care pot fi depuse cererile de finanțare este următoarea: 01.03.2022, ora 7:00 – 11.03.2022, până la ora 24:00. „În cadrul prezentului apel de proiecte, cererile de finanțare se vor depune exclusiv electronic, printr-o platforma electronica dedicată”, se arată în document.

Cerere finanțare școli:

• Runda a doua de granturi ar urma să fie lansată în luna martie a anului 2023.

În document se mai arată că alocarea financiară pentru Schema de granturi PNRAS este de 500 mil. euro și este detaliată pe tipuri de grant, respectiv grant mic, mediu și mare, dimensionat în funcție de efectivele de elevi din unitatea școlară eligibilă. Valorile maximale alocate pe categorie de grant pot diferi în funcție de gradul de marginalizare al zonei în care este situată unitatea de învățământ:

„Unitățile de învățământ de stat cu un număr de elevi de gimnaziu sub 40, precum și școlile 9 speciale care și-au exprimat intenția de participare vor beneficia de o schemă de finanțare separată, cu activități specifice, care va fi gestionată la nivel central de către ME”, potrivit documentului.

Pentru a verifica dacă unitatea de învățământ se află în zonă cu marginalizare la medie (rural), zonă dezavantajată (urban), zonă cu marginalizare severă și peste medie (rural) sau zonă marginalizată (urban), școlile trebuie să consulte: Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate sau Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate.

„Perioada de derulare a activităților proiectelor finanțate în runda 1 a Schemei de granturi PNRAS începe la data intrării în vigoare a contractului de finanțare, acoperă 3 ani de implementare și se finalizează până la cel târziu 31 august 2025. Plățile către Beneficiar se efectuează în tranșe, în conformitate cu o alocare anuală care reflectă ritmul de implementare al activităților”, apare în draft.

Cadrele didactice vor fi remunerate la plata cu ora pentru activități suplimentare care nu sunt incluse în contractul de muncă (de ex. plata pentru introducerea datelor în SIIIR). 

Criterii de eligibilitate

Școlile pot depune aplicații dacă îndeplinesc cumulativ condițiile de eligibilitate conform Listei școlilor eligibile pentru runda 1 de finanțare, publicată pe site-ul Ministerului Educației, secțiunea PNRR.

Proiectul trebuie să se încadreze în obiectivele specifice ale PNRAS, respectiv să realizeze activități care să contribuie la prevenirea abandonului și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii: activități MATE prevăzute prin PNRAS, implementate în cadrul acestei scheme de grant, activități de prevenție, activități de intervenție, activități de compensare, digitalizarea procesului educațional, administrare de grant.

Potrivit documentului pus în dezbatere publică, aceste intervenții vizează în special elevii de gimnaziu (clasele V-VIII).

„Elevii în risc de abandon școlar sunt: 

• elevii cu prezență scăzută la școală = elevul are peste 20 de absențe nemotivate/lună; 
• elevii cu rezultate scăzute la învățătură (elevii au medii sub 7 la limba română/matematică sau medii generale mai mici de 6,5 sau elevul a rămas corigent cel puțin la o materie); 
• elevii care au repetat cel puțin un an sau doi ani școlari; 
• elevii care au un istoric școlar de sancțiuni (de ex., elevul a fost exmatriculat, transferat din motive disciplinare, are note scăzute la purtare și așa mai departe) sau au fost înregistrate plângeri făcute de alți elevi/profesori.”

Grupurile țintă eligibile în cadrul schemei de granturi PNRAS sunt:

• „Elevii din clase de nivel gimnazial în risc de abandon școlar; 
• Copiii de vârstă școlară (6-17 ani) care nu au fost înscriși niciodată la școală sau care au părăsit timpuriu școala reînscriși, inclusiv copii migranți; 
• Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior (echivalentul clasei a VIII-a) și nu s-au înscris în nicio altă formă de educație sau formare profesională; 
• Cadre didactice și personal auxiliar”.

Pregătirea și propunerea pregătirii de proiect:

„Propunerea de proiect pe care unitatea de învățământ o pregătește reprezintă un set de măsuri care să ofere o soluție pertinentă la o problemă/ nevoie reală identificată de școală în colaborare cu comunitatea, care să se desfășoare în intervalul de timp prevăzut, să folosească resursele umane, materiale, financiare, informaționale disponibile și care să producă rezultate măsurabile”, potrivit sursei amintite anterior.

Pașii de urmat pentru accesarea unui grant:

• Identificarea nevoilor (la nivelul unității de învățământ): sunt identificați elevii în risc și sunt propuse posibilele măsuri / soluții.
• Pregătirea propunerii de proiect: selectarea categoriei de grant (mic/mediu/mare) și valoarea maximală ce poate fi accesată; se completează cererea de finanțare și celelalte documente (Anexele 2-3), conform prezentului Ghid; se consultă comunitatea pentru redactarea propunerii de proiect.

Anexa 2 – Graficul activităților:

Mai jos este și Anexa 3, în format .xlsx, care poate fi descărcată:

• Depunerea propunerii de proiect cu Cererea de finanțare și toate anexele solicitate, este încărcată pe platforma dedicată.
• Evaluarea: Ministerul Educației / ISJ realizează evaluarea propunerilor de proiecte, în conformitate cu criteriile de evaluare stabilite în cadrul SG PNRAS, și comunică rezultatul evaluării.
• Semnarea contractului de finanțare

O propunere de proiect completă conține următoarele documente:

• Cerere de finanțare (Anexa 1);
• Graficul activităților (Anexa 2);
• Bugetul proiectului (Anexa 3);

Fiecare propunere de proiect va fi analizată de către 2 experți evaluatori care vor întocmi o fișă de evaluare și se vor acorda punctaje de la 0 la 10.

Ghidul aplicantului pus în dezbatere publică:

Informații de context

Amintim că ministrul Educației a declarat luna trecută că școlile vor putea plăti meditații pentru elevi sau le vor putea da lunar bani părinților ca să-și trimită copiii la școală, în cadrul programul de reducere a abandonului școlar: „Foarte important este că, pentru prima oară, avem o viziune integrată – eu chiar cred în acest program – prin care poți să plătești nu numai ore de meditații, poți să plătești și consiliere, și mediere școlară. Poți să-i plătești acelui elev participarea într-o tabără sau într-o excursie (…)”.

MATE (Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație) face parte din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) care este primul proiect finanțat din PNRR, și care are o valoare de 543 milioane euro, nerambursabilă.

Amintim că Ștefania Manea, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat în cadrul dezbaterii „Reconstruiește Educația”, ce a fost organizată de Edupedu.ro și G4Media.ro, următoarele: „Ne-am propus ca, prin PNRR, 543 de milioane de euro să meargă în continuarea acestui pilot MATE, să ajutăm școlile să identifice tipurile de vulnerabilități, să le dăm banii să răspundă prin acțiuni specifice, dar să și-i condiționăm referitor la rezultatele pe care să le obțină. (…) De asemenea, dorim să ne adresăm prin acest proiect național și tinerilor din comunităților aflate în afara școlii, prin școală după școală. Vorbim despre granturi de 3 ani, câte 200.000 de euro per unitate de învățământ”.

Ministerul Educației a publicat pe 30 decembrie 2021 lista celor 3.235 de școli eligibile identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE).

Școlile au avut la dispoziție termenul de 21 ianuarie 2022 pentru transmiterea intenției de participare în cadrul programului. Au fost validate 3.489 de intenții de participare.

România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021

Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Foto: © Kantver – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.