GRAFICE Raportul Bologna 2024: România, pe contrasens cu Spațiul European al Învățământului Superior la mai mulți indicatori. Scădere a numărului de profesori din universități, în timp ce în UE acesta crește / Cheltuielile publice pentru învățământ superior, printre cele mai mici pe continent

România a cunoscut un avans minim în ceea ce privește numărul de studenți și înregistrează rate mult în urma mediei europene în ceea ce privește participarea tinerilor și adulților la studii superioare, potrivit celui mai recent Raport de implementare pentru procesul de la Bologna, publicat săptămâna aceasta de rețeaua europeană Eurydice. Același document arată că România figurează, adesea, printre codași în ceea ce privește cheltuielilor publice pentru învățământ superior dar și în privința evoluției personalului academic.

În această analiză, intitulată „The European Higher Education Area in 2024: Bologna Process Implementation Report”, mediul universitar din România se poziționează, între altele, printre sistemele de pe continent unde crește cel mai mult numărul cadrelor universitare cu vârste de peste 50 de ani.

Iar situația studenților din România e marcată printr-o trăsătură extremă, la nivel de continent: țara are cea mai mică pondere a tinerilor înscriși la studii superioare, ai căror părinți au studii superioare, dar și cea mai mică pondere a populației 45-64 de ani cu studii superioare.l

• Raportul Eurydice prezintă situația la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior, ce cuprinde nu doar țările UE, ci și vasta majoritate a celorlalte țări de pe continent (în prezent, Rusia și Belarus sunt suspendate), în ideea că acest Spațiu se dezvoltă prin implementarea unor angajamente și politici comune.

Evoluția numărului de studenți

Potrivit raportărilor incluse în raportul Eurydice, aferente anului universitar 2020-2021, România înregistra circa 560.000 de studenți la licență, master și doctorat, pe locul 11 la nivelul întregului continent. Era depășită de țări cu populație considerabil mai mare, dar și de țări cu populație mai mică, precum Olanda și Grecia.

Din punct de vedere al evoluției numărului de tineri înscriși în învățământul superior, față de anul 2015/2016, România a cunoscut un avans minim, de doar câteva procente – 4,7% creștere a numărului de studenți – situându-se în urma majorității țărilor europene – locul 24 la nivelul întregului continent (45 sisteme luate în considerare). De notat, însă, că cele mai multe state central- și est-europene au raportat în acel an, marcat de pandemia Covid-19, o scădere a numărului de studenți. Această scădere procentuală s-a întâlnit, între altele, în Croația, Ungaria, Letonia, Lituania Estonia, Republica Cehă, Bulgaria, Polonia.

• Astfel, România a reușit o creștere de mai puțin de jumătate din media europeană (11%), în condițiile în care nu mai puțin de 14 state au reușit un avans de peste 15% în ceea ce privește numărul de studenți.

În același timp, România figurează spre coada plutonului european în ceea ce privește rata de participare a tinerilor de 18-34 de ani la studii superioare, parametru la care se menține sub media Spațiului European al Învățământului Superior (EHEA), în pofida unui ușor avans pe o perioadă de 5 ani.

Astfel, dacă în 2016 România raporta o rată de participare de 11,2%, aceasta creștea, în 2021, la doar 12,4%, față de o medie europeană de 16,9%. Dintre țările membre UE, România depășea, din acest punct de vedere, doar Malta, Slovacia, Luxemburg. 

Analiza datelor pentru aceeași perioadă 2020-2021 arată că, la nivelul întregului Spațiu European al Învățământului Superior, există o corelație clară între ponderea părinților cu studii superioare și cea a tinerilor înscriși la facultate, ai căror părinți au studii superioare. Din acest punct de vedere, România se poziționează ca exemplu extrem: are cea mai mică pondere a populației 45-64 de ani cu studii superioare, dar și cea mai mică pondere a tinerilor înscriși la studii de licență ai căror părinți au studii superioare.

• Potrivit raportului Eurydice, aceste date sunt un indicator puternic al tendinței tinerilor de a se înscrie în învățământul superior.

România se situează, astfel, la o distanță considerabilă de alte state UE cu ponderi mici, precum Republica Cehă, Polonia sau Portugalia. Iar țări precum Bulgaria sau Ungaria se remarcă printre țările în care foarte mulți (peste 50%) dintre tinerii înscriși la licență au părinți cu studii superioare, dar ponderea adulților de 45-64 de ani cu studii superioare este medie (circa 25%).

Participarea adulților la învățământul superior

România este, totodată, drept una dintre ultimele țări din Spațiul European și penultima din UE în ceea ce privește participarea adulților în învățământul superior. Potrivit raportului, doar 2% dintre adulții cu vârste între 30-64 de ani au obținut o diplomă de studii superioare după vârsta de 30 de ani, în 2021, creșterea față de 2016 (1.9%) fiind nesemnificativă.

Procentul este peste 3 ori mai mic decât media Spațiului European (7,1% în 2021) și marchează o stagnare în condițiile în care, la nivelul continentului, „numărul absolvenților adulți a continuat să crească între 2016-2021”. Din cele 34 de țări pentru care există date, 6 au înregistrat procente de peste 15.

• În 2021, la nivelul EHEA, ponderea celor care au obținut o diplomă de studii superioare după vârsta de 30 de ani era de 6,7%.

Personalul academic: scădere între 2016 și 2021, perioadă de scădere considerabilă în Europa

România se remarcă și drept una dintre puținele țări care, în același interval de 5 ani (2016-2021), a înregistrat o scădere a numărului de cadre didactice din universități. Astfel, în această perioadă, numărul lor a scăzut cu 3,6%, pe când la nivelul EHEA s-a înregistrat o creștere de 10,9%. 

• Din perspectiva scăderii numărului de cadre didactice, în situația României se mai află doar nouă țări, iar dintre acestea țări membre UE sunt două state baltice (Estonia, Lituania), Bulgaria și Slovacia. La polul opus se află 12 țări care au înregistrat creșteri de peste 15%, în același interval.

În același timp, țara se remarcă printr-o creștere considerabilă a ponderii cadrelor didactice cu vârste de peste 50 de ani, chiar dacă România se află la mijlocul plutonului european din acest punct de vedere. Astfel, dacă în 2016 32,6% din personalul academic avea vârste de peste 50%, valoarea a crescut la 38,5% în 2021 – creștere de 6 puncte procentuale, mult peste diferența de circa 2 puncte procentuale înregistrată în medie la nivelul EHEA. 

Cheltuieli și număr de universități

La nivel european, România este a 12-a țară din punct de vedere al numărului de instituții publice de învățământ superior,  cu 53 de instituții publice luate în calcul pentru 2022 și 34 de instituții private. Aceasta o plasează în urma liderilor – țări cu populații mult mai mari, precum Germania, Marea Britanie, Italia, Ucraina sau Franța, dar peste cele mai multe dintre țările mici și mijlocii de pe continent.

Pe de altă parte, România coboară mult în „clasament” când vine vorba de numărul universităților publice per milion de locuitori. În anul 2022-2023, România raporta în medie doar 3 instituții publice de învățământ superior per milion de locuitori și cinci instituții publice și private per milion de locuitori, ceea ce o plasa pe locul 29 în rândul țărilor de pe continent. Și aceasta, în condițiile în care topul este dominat de țări mici din Europa Centrală și de Est și din nordul Europei. Dintre țările membre UE, România depășește doar Republica Cehă, Franța, Grecia, Slovenia și Spania.

• Țară cu populație relativ mare, se înscrie, astfel, în rândul statelor cu mulți locuitori care, deși au număr mare de universități, înregistrează un raport mai redus al numărului de universități/milion de locuitori, diferența fiind, însă, considerabil mai pronunțată în cazul României decât în cel al majorității statelor cu populații mari. 

Raportul Eurydice folosește date mai vechi – 2020 vs. 2015 pentru a consemna cheltuielile publice anuale pentru învățământul superior. Și din această perspectivă, România figurează în coada plutonului european atât în ceea ce privește cheltuielile ca procent din PIB, cât și în privința cheltuielilor per student. 

• Ca procent din PIB, cu 0,8% în 2020, în creștere nesemnificativă față de 2015 (0,7%), România apare le locul 29 din 33 de sisteme luate în calcul, sub media EHEA de 1% din PIB în 2020.
• Din perspectiva cheltuielilor publice anuale per student, România se plasa, în 2020, pe locul 27 din 33 de țări, cu o valoare (3.389 euro) mult sub media EHEA de 8.065 euro.

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Tabloul dezastrului din învățământul superior: România – pe ultimele locuri din Europa la numărul de tineri cu studii superioare, rata de înscriere la universitate, personal academic – Raport Bologna 2020

Ligia Deca: În ciuda mitului că avem prea mulți studenți, suntem în urma mediei europene. Doar 26% dintre elevii din mediul rural promovează Bacalaureatul și 15% se înscriu la universitate

România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ