Cea mai mare diferență între numărul de cazuri noi “pozitivate” în ultimele 14 zile anunțate de către Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului și același număr de cazuri noi “pozitivate” în ultimele 14 zile, dar folosite de Direcția de Sănătate Publică București pentru calculul ratei de infectare la mia de locuitori, s-a înregistrat pe 17 octombrie 2020, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale. A fost ziua dinaintea anunțului că rata a depășit 3 la mie, iar diferența între cele doua seturi de date a fost de 1.401 cazuri.
Asta înseamnă că aproape 19% din numărul de cazuri anunțate de GCS la ora 13:00 timp de 14 zile nu au fost incluse în calculul DSP București al ratei de infectare. Procentul cazurilor anunțate de GCS dar eliminate/neincluse din calculul DSP nu a fost deloc constant, ci a variat între 11 și 19.
Cum se calculează rata de infectare: De o săptămână autoritățile calculează și comunică rata de infectare din București, la mia de locuitori. Folosesc pentru asta o metodă proprie, în prima fază netransparentă, contrară celei folosite de Institutul Național de Sănătate Publică, apoi explicată prin prezentarea unor date care nu coincideau cu cele prezentate în buletinul oficial de zi cu zi, cel publicat de Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului. Pentru București se folosește “populația de la Evidența Populației”, conform explicațiilor oficiale. Din numărul total de cazuri, doar cele pentru care DSP înregistrează “pozitivarea” în perioada de 14 zile sunt folosite, aici nefiind clar de ce DSP București are alte date decât Grupul de Comunicare Strategică. Din acest număr total de cazuri noi “pozitivate” este eliminat numărul de cazuri din focare, număr care nu este publicat, nu există nicio evidență clară și transparentă a acestui indicator. Ba mai mult, din buletinul săptămânal al INSP a dispărut săptămâna aceasta situația focarelor din România, împreună cu alte două pagini de date importante, după ce premierul Orban a atacat public instituția și conducerea acesteia în timpul ședinței de Guvern că folosește o altă populație decât cea convenită, după ce Adriana Pistol, șefa INSP, a anunțat că se folosește în toată Europa populația rezidentă, ca indicator de calcul în rata de infectare, nu populația după domiciliu (Nota redacției: Populația rezidentă a României are 19,3 mil locuitori, cea după domiciliu peste 22,1 mil locuitori, conform INS).
La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a Bucureștiului era de 1.832.883 de persoane, iar populația după domiciliu era 2.151.665 persoane, dar Guvernul a anunțat că folosește o metodă originală de calul după populația de la Evidența Populației, aceasta fiind 2.196.979 de locuitori, fără să existe publicat acest număr undeva, transparent, pe vreun site al vreunei instituții oficiale. Prin raportarea unui număr de infectări la o populație mai mare (baza de raportare), indicele rezultat este mai mic.
Ce arată datele: Dacă pe 15 octombrie, prima zi în care era anunțată rata de infectare la mia de locuitori, numărul cazurilor din statistica GSC era de 7.127, DSP București folosea doar 6.350 de cazuri, ca să calculeze rata de 2,89 anunțată la populația de 2.196.979 de locuitori. În acea zi de joi, în urmă cu o săptămână, era anunțat pentru prima dată (n.red. și ultima) numărul cazurilor din focare, 447, număr care se scăzuse din total.
Așa a reieșit o diferență de 777 de cazuri între GCS și DSP București.
Din acel moment a început să crească semnificativ numărul cazurilor neluate în calcul de DSP la stabilirea ratei:
- 15 octombrie: 777 de cazuri excluse din calcul, din care 447 erau în focare
- 16 octombrie: 1029 de cazuri neincluse în calcul – nu este cunoscut numărul celor din focare
- 17 octombrie: 1401 cazuri neincluse în calcul – nu este cunoscut numărul celor din focare
Pe 18 octombrie, duminică, este anunțată rata de infectare care depășește pentru prima dată 3 la mie, iar numărul cazurilor neincluse în calculul DSP scade brusc, de la 1.401 în ziua precedentă la 887.
În următoarele două zile, numărul acesta a început din nou să crească, ajungând pe 21 octombrie la 1.033 de cazuri neincluse în calculul DSP, față de cele anunțate de DSP, din care nu este cunoscut numărul cazurilor din focare.
| Ziua | Rata infectare | Cazuri în calculul DSP | Cazuri anunțate de GCS | Diferența |
| 15 | 2,89 | 6350 | 7127 | 777 |
| 16 | 2,81 | 6173 | 7202 | 1029 |
| 17 | 2,75 | 6041 | 7442 | 1401 |
| 18 | 3,02 | 6635 | 7876 | 1241 |
| 19 | 3,19 | 7008 | 7895 | 887 |
| 20 | 3,23 | 7096 | 8037 | 941 |
| 21 | 3,25 | 7140 | 8173 | 1033 |
Evoluția acestora se poate vedea și grafic, diferența dintre cele două seturi de date fiind constant mărită până la momentul depășirii ratei critice, de 3 la mie, apoi micșorată și din nou în curs de creștere.
Rata de infectare la mia de locuitori a ajuns pe 21 octombrie la 3,25, după ce în primele trei zile de la calculul acesteia, rata respectivă scădea constant în calculul DSP București, cu toate că numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus creștea constant în statistica oficială de la Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului.
Rata de infectare peste 3 la mie a însemnat închiderea fizică a școlilor și trecerea la învățământul online pentru toate unitățile de învățământ, private sau de stat, precum și o serie de alte măsuri luate de autorități după ce Bucureștiul a intra în scenariul 3, roșu.
Reamintim că rata de infectare pe localități, calculată pe 7 septembrie, pentru deschiderea școlilor, a fost calculată folosind numărul cazurilor din ultimele 14 zile raportat la populația rezidentă, nu la cea din baza de date a Evidenței Populației. Tot atunci cazurile din focare nu fuseseră eliminate din calculul acestei rate. România raportează, prin Institutul Național de Sănătate Publică, date folosind metodologia Organizației Mondiale a Sănătății, a Universității John Hokins, a Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC). Practic, datele calculate de INSP despre răspândirea cazurilor de Sars-CoV-2 în România sunt cele raportate la nivel european și mondial de țara noastră. Toate aceste date sunt calculate la populația rezidentă, nu la cea de domiciliu și cu atât mai puțin la cea de la Evidența Populației.
FOTO: Grafice Edupedu.ro