GRAFIC Peste 405.000 de studenți încep anul universitar la studii de licență / Numărul profesorilor din mediul academic scade sub 26 de mii pentru prima dată în ultimii 10 ani

3.111 vizualizări
Foto: Edupedu.ro
La facultățile publice în anul universitar trecut, 2021-2022, erau puțin peste 350.000 de studenți la ciclul de licență, potrivit datelor publicate de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) pe baza cărora se stabilește finanțarea locurilor. Instituția remarcă faptul că dintre aceste locuri, la buget erau 223.980 de studenți, iar pe locuri cu taxă la universități de stat erau restul de 126.997 de studenți. În facultățile particulare datele Institutului Național de Statistică arată că sunt circa 56.000 de studenți în acest sistem, datele fiind valabile pentru anul universitar 2020-2021.

Datele CNFIS din 2012 până în prezent arată o scădere nu foarte abruptă pentru ciclul de licență, de la 391 de mii, la 350 de mii – fiind vorba despre circa 40 de mii de studenți în 11 ani. Reducerea e mai amplă la învățământul particular, unde sunt scăderi de 40 de procente.

Pentru ciclurile de master și doctorat, datele CNFIS arată că în 2022 erau înscriși 98.763 de studenți la studii de master, din care 26.186 la cu taxă. Studenți la master în universități private erau 11.095 în anul universitar 2020-2021, pentru care există date la INS.

La nivelul anului 2020/2021, sistemul național de învățământ superior cuprindea 89 de instituții de învățământ superior, cu 541 de facultăți. Învățământul public reprezintă 60,7% din totalul instituțiilor de învățământ superior și 74,7% din totalul facultăților.

Dintre universitățile amintite, 54 de instituții sunt publice, iar 35 private, cu 404 facultăți publice și 137 de facultăți private. Orașul cu cele mai multe facultăți este București, care cuprinde peste un sfert (28,5%) dintre facultăți și aproape o treime (30,7%) dintre studenți, arată datele Ministerului Educației.

Numărul de studenți de la 1 octombrie 2021 pe fiecare universitate în parte poate fi consultat în lista Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior:

Dintre facultățile publice, cei mai mulți studenți erau înscriși, în anul 2020-2021, la specializări din domeniul „Inginerie, prelucrare și construcții” – 22,3%, urmat de „afaceri, administrație și drept” – 19,5%, iar pe locul al treilea domeniul „sănătate și asistență socială” – 17,5%. Domeniul „științele educației” este pe ultimul loc, cu 3,3%.

În privința programelor de masterat, ponderi mai ample sunt la unele grupe de specializări precum: Afaceri, administrație și drept (26,7%) și Inginerie, prelucrare și construcții (21,8%).
Ponderi ridicate se înregistrează și în rândul specializărilor Științe sociale, jurnalism și informații (11,2%) și Arte și științe umaniste (9,6%). Cele mai mici ponderi se observă la Sănătate și asistență socială (4%), Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare
(4%) și Servicii (5,3%). În ceea ce privește grupa de specializare care a reușit să atragă din ce în ce mai mulți beneficiari în intervalul 2014-2020, Științele educației a cunoscut cea mai mare creștere a numărului de masteranzi, cu 2,2 puncte procentuale (de la 2,3% la 4,5%), potrivit Ministerului Educației.

Crește și numărul doctoranzilor

În anul universitar 2020/2021 erau aproape 22.800 de persoane înscrise la programe de studii universitare de doctorat. În creștere puternică față de anul 2015-2016, când erau doar 17.156 de doctoranzi.

Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,9%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație și drept (9,8%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în rândul grupelor: Științele educației (1,3%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,2%) și Servicii (3,2%).

Abandonul universitar este în continuare foarte mare

În anul universitar 2019/2020, de exemplu, datele Ministerului Educației arată că din totalul de 407,4 mii de studenţi înscrişi la început de an, în evidenţele de sfârşit al anului 2019/2020 s-au regăsit 372,8 mii – 8,5% au abandonat studiile pe parcurs. În anul universitar următor 2020-2021, abandonul școlar a fost de 7,4%.

Numărul de profesori este în scădere în universități

În anul universitar 2020/2021, numărul total al angajaților din învățământul superior a fost de 50.112 persoane, în ușoară scădere în comparație cu anul precedent. O situație similară o întâlnim și în cazul personalului didactic academic, care a ajuns la 25.991 de persoane, scădere pentru oprima dată în ultimii ani sub pragul de 26.000 de cadre didactice, potrivit datelor citate.

Un fenomen semnalat de Ministerul Educației în rapoartele periodice este acela al creșterii semnificative a numărului de profesori asociați – în perioada 2018-2021, personalul didactic asociat a crescut de la 7.423 de persoane la 10.861 de persoane. „Această creștere este observată în cazul tuturor funcțiilor, cu valori semnificativ mai mari în cazul lectorilor/șefilor de lucrări și asistenților. Putem vorbi, astfel, de o dinamică în politicile de resurse umane, ce poate reflecta un mai mare accent pus de universități pe atragerea unor persoane cu expertiză în activitatea academică, cu un impact pozitiv așteptat asupra creșterii calității serviciilor educaționale oferite”, potrivit instituției.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Măsurile din lege care diluează autoritatea CNATDCU în cazul doctoratelor, puse în aplicare prin noul Regulament de funcționare a  forul responsabil cu atestarea titlurilor universitare – proiect / Consiliul va propune în șase luni un Ghid național privind redactarea tezelor de doctorat

Prevederile din noua Lege a învățământului superior ce diluează atribuțiile avute în cazul tezelor de doctorat de CNATDCU sunt pe punctul de a intra efectiv în vigoare prin proiectul noului…
Vezi articolul

Universitatea din București anunță că se delimitează de poziția exprimată de Vladimir Tismăneanu și că va discuta “în forurile de decizie” situația sa

Universitatea din București anunță că “se delimitează de poziția exprimată public de profesorul Vladimir Tismăneanu”. Profesorul Tismăneanu este, din 2017, coordonator onorific al Centrului de Cercetare a Totalitarismelor ‘Hannah Arendt’…
Vezi articolul

Reproșuri de moralitate politică între rectori. Pricopie, după migrarea lui Cîmpeanu la PNL: Traseismul politic – o ‘cruzime’ folosită cu înțelepciune sau o practică descoperită prin bălțile Dâmboviței?

“La noi, traseismul politic nu este întâlnit în situații extreme – a devenit o practică, o rutină – și nu este în beneficiul public”, avertizează rectorul Școlii Naționale de Studii…
Vezi articolul