GRAFIC Pandemia adâncește criza natalității: românii n-au făcut mai mulți copii cât au stat închiși în case, în primele luni de pandemie, arată datele INS. La fel s-a întâmplat în Franța, Italia sau Spania. Specialist în demografie: De fapt unora le este greu să stea împreună tot timpul

1.637 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Începutul perioadei de lockdown dur din primăvara anului trecut a fost singurul moment asociat unei creșteri a natalității, în pofida așteptărilor că retragerea oamenilor în case, din cauza pandemiei, urma să pună capăt, cel puțin pentru un timp, scăderii continue a numărului de copii din România. Ultimele date statistice arată că, după acea perioadă de început de carantină națională, a scăzut din nou numărul copiilor concepuți în perioada de tranziție către relaxarea din vară, într-o perioadă în care natalitatea atinge record-negativ după record-negativ.

Astfel, datele statistice aferente lunilor ianuarie și februarie 2021 indică o scădere a numărului de nașteri, atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului anterior, aceasta însemnând o scădere a numărului de copii concepuți cu nouă luni înainte. Evoluția se face simțită după ce luna decembrie 2020, adică luna când s-au născut copiii concepuți în prima lună de lockdown, a fost marcată de o creștere ușoară a numărului de nașteri, atât față de luna anterioară, cât și față de luna decembrie 2019.

  • Intervalul martie-iunie 2020 a fost cea mai dură perioadă de restricții din România (două luni de stare de urgență, urmate de o lună de stare de alertă, în care restricțiile au fost ridicate treptat).

Astfel:

  • În februarie 2021, s-au născut 11.816 copii, cu 2036 mai puțini față de luna anterioară și cu 311 mai puțini decât în februarie 2020
  • În luna ianuarie 2021, s-au născut 13.852 de copii, cu 2005 mai puțini față de decembrie 2020 și cu 2119 mai puțini față de ianuarie 2020.
  • În decembrie 2020, s-a înregistrat cel mai mare număr de nașteri de anul trecut – 15.857, cu 2010 mai mulți decât în luna precedentă și cu 433 mai mulți comparativ cu decembrie 2019.

Evoluția vine pe fondul unei scăderi constante a numărului de copii, fenomen ce persistă dinaintea pandemiei

Situația din România nu este singulară. Financial Times nota, acum o lună, că fenomenul scăderii natalității se face simțit în multe alte țări, la 9 luni după decizia intrării în lockdown din țări afectate grav de pandemie, precum Franța, Italia sau Spania. Astfel:

  • În Franța, datele statistice ale lunii ianuarie a.c. au indicat 53.900 de nașteri, cu 13% mai puțin față de ianuarie 2020. Potrivit sursei citate, pentru această țară care, în mod tradițional, are cea mai ridicată rată a fertilității din UE, a fost cea mai abruptă scădere de la sfârșitul anilor 1970 încoace. Numărul total al nou-născuților înregistrați anul trecut în Franța a fost cel mai mic înregistrat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
  • Italia a înregistrat cu 21,6% mai puține nașteri în decembrie 2020, la nouă luni după intrarea în lockdown, comparativ cu decembrie 2019. Anul trecut, Italia a înregistrat 400.000 de nașteri și 647.000 de decese, cea mai mare diferență înregistrată în această țară după gripa spaniolă din 1918.
  • În Spania, numărul nașterilor a scăzut cu 20% în decembrie și ianuarie, valoarea înregistrată în Decembrie fiind cea mai scăzută valoare lunară înregistrată începând din 1941.

O țară unde numărul nașterilor a crescut – foarte puțin, potrivit datelor preliminare – este Germania, după cum a semnalat separat aceeași publicație. Aici, numărul nașterilor a crescut cu 0,8% în decembrie și ianuarie

FT o citează pe Anne Solaz, reprezentantă a Institutului Francez de Studii Demografice, potrivit căreia “există multe fantezii, cum că, atunci când stau acasă, cuplurile vor concepe mai mulți copii. E o viziune mai degrabă idilică (…) De fapt, unora le este greu să stea împreună tot timpul”, alți reprezentanți ai aceluiași institut invocând “angoasa” și “climatul fricii” asociate pandemiei. Aceeași sursă cita Istat, institutul de statistică din Italia, care asocia scăderea numărului de nașteri cu scăderea numărului de căsătorii (cu peste 50% în primele luni ale anului trecut).

În ceea ce-l privește, Institutul de Statistică din România notează, în comunicatul său de azi, despre o creștere a numărului de decese, o scădere a numărului căsătoriilor, dar și o creștere a numărului de divorțuri față de februarie 2020:

  • “Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – februarie 2021, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinței și în afara localității, au suspendat activitățile în spații închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorț aflate pe rol după sistarea stării de urgență. De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce privește numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum și prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanți, iar în ultima perioadă s-au impus măsuri de carantinare a unor localități și s-au suspendat, din nou, unele activități în spații închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.”

Foto: pexels.com


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tendințe în învățământul superior: europenizarea, digitalul și banii insuficienți, principalele puncte de interes pentru universitățile de pe continent – raport al Asociației Universităților Europene / Instituțiile românești – interesate îndeosebi de finanțare instituțională și digitalizare

Învățământul superior a devenit un motor al integrării la nivel european, iar digitalizarea este unul dintre cele mai importante elemente ce dictează strategiile universităților și apelurile lor de a fi…
Vezi articolul

Școala hibridă răspunde “problemelor sistemice ale educației din România” și “răspunde nevoii de digitalizare a educației” – Camera de comerț româno-americană AmCham, în sprijinul strategiei SmartEdu

“Pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului de educație din România, propunem adoptarea unui model de învățământ hibrid, la nivelul întregului sistem public și particular acreditat de educație din România”, arată Camera de…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cum a preluat Klaus Iohannis educația și cum a lăsat-o, după 10 ani de „Românie educată” încheiați sub șocul Călin Georgescu: competențe mai slabe și analfabetism funcțional mai mare constatate de ultimele teste PISA, stagnare sau rezultate mai slabe la mai toți indicatorii privind calitatea educației măsurați de Comisia Europeană

Șocul primului tur al alegerilor prezidențiale, în care candidatul Călin Georgescu s-a plasat pe primul loc, bifează temporal și simbolic începutul sfârșitului pentru deceniul în care președinte a fost Klaus…
Vezi articolul

România a rămas în urmă la vaccinarea anti-COVID a copiilor de 5-11 ani. Multe țări UE au început deja campania de imunizare a celor mici, Bucureștiul nu are încă dozele necesare / Precizările Ministerului Sănătății

România este încă în așteptarea dozelor speciale pentru vaccinarea anti-Covid a copiilor de 5-11 ani, deși multe țări europene au început campania de imunizare a celor mici. Coordonatorul campaniei naționale…
Vezi articolul