GRAFIC Închiderea școlilor – ce a însemnat măsura în România și cum se vede efectul ei în statisticile COVID-19

6.608 vizualizări
Închiderea școlilor pentru limitarea epidemiei COVID-19 în România a fost o măsură luată relativ repede, față de alte state europene. Pe 9 martie România anunța că de pe 11 martie se suspendă cursurile în toate unitățile de învățământ din sistemul preuniversitar.

Mongolia a fost prima țară care a închis școlile – pe 16.02.2020. I-a urmat China, pe 21 februarie, după închideri secvențiale în Wuhan (încă din ianuarie) și apoi în alte provincii. Iran a fost a treia țară care a închis școlile, pe 26 februarie, și i-au urmat vecinii Armenia și Georgia. În aceeași zi, pe 2 martie, închideau școlile Japonia, Coreea de Sud și Coreea de Nord. Pe 3 martie a închis școlile și Azerbaidjan, iar pe 4 martie – Italia – care avea deja 107 morți și 3.089 de cazuri. Au urmat Irak și Emiratele Arabe pe 7 martie. Pe 8, Arabia Saudită.

Pe 11 martie România închidea școlile și în aceeași zi anunțau o măsură similară și Cehia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Albania și Republica Moldova, Grecia și Uruguay.

Doar 3 state dintre cele 27 ale Uniunii Europene închiseseră la acea vreme școlile, România a fost a patra țară. Iar în lume, a 17-a țară care a luat decizia de a închide școlile.

În prezent, sunt 188 de țări care au închis școlile, potrivit UNESCO.

În momentul închiderii școlilor, România avea 47 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 și niciun deces provocat de acest virus. Rata de creștere a numărului infecțiilor era de 0,41-0,38 – aceasta rată este calculată ca raport între numărul de cazuri noi și numărul de cazuri totale, potrivit geo-spatial.org.

Imediat rata de creștere a scăzut până la 0,13 puncte, după care au mai fost fluctuații, mai ales în preziua emiterii ordonanțelor miliare (în weekenduri). Măsurile graduale de distanțare socială și de izolare la domiciliu în masă au făcut apoi ca pe 6 aprilie această rată de creștere să atingă nivelul minim de doar 0,04.

FOTO: https://covid19.geo-spatial.org/

În statisticile făcute de geo-spatial.org. pe baza datelor deschise din aplicația de trafic Waze se vede o reducere semnificativă a numărului de șoferi care circulă cu această aplicație pornită, după închiderea școlilor, față de situația precedentă acestui moment, în București.

FOTO: geo-spatial.org


4 comments
  1. Datele pe care calculezi ”rata de crestere” sunt pline de zgomot. Depinde cate teste sunt procesate in ziua aia, etc. In weekend probabil ca se proceseaza mai putine, asa ca vezi o ”scadere”

    https://edition.cnn.com/2020/04/07/health/school-closures-coronavirus-intl/index.html

    Uite ce gaseai daca te documentai. Inchiderea scolilor are un efect neglijabil pt ca transmisia de la copil la adult e neglijabila. E doar un gest prin care politicienii isi arata muschii si se fac ca lucreaza.

    1. Multumesc pentru mesaj, @Cristian. Studiul despre care scrie CNN e destul de controversat, e facut in UK, pe UK, o tara care a luat masura abia la o saptamana si ceva dupa noi, moment la care nu a mai avut niciun efect. Apropo, premierul lor e la ATI cu COVID 19. Studiul e aici: https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S2352-4642%2820%2930095-X. Probabil ca rapoartele OMS despre aceasta masura de inchidere a scolilor sunt un pic mai relevante. Asta e pe China https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf, iar asta este al CDC https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/downloads/considerations-for-school-closure.pdf. Mai sunt si altele pe diferite state. In privinta României, acestea sunt datele, nu exista altele, cu zgomot sau fara. Asta e capacitatea de testare, de-asta nu avem nici cazuri prea multe, probabil. Dar in aceste date se poate vedea cum inchiderea scolilor are un rol esential in distantarea sociala, în primul rând. Abia astept un raport al OMS pe România 🙂

  2. Mulțumim pentru toate informațiile pertinente și punctuale oferite zi de zi.
    De curiozitate: ați fost vreodată contactați de Ministerul educației în scopul colaborării sau al documentării?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Abandonul școlar a afectat mai mult fetele decât băieții în pandemie, mai ales în Europa Centrală și de Est / Impactul social și economic al Covid-19 asupra diferențelor de muncă, remunerație sau educație între femei și bărbați, analizat într-un prim studiu global

Abandonul școlar, pierderea locului de muncă, nevoia de a munci fără remunerație, precum și violența domestică sunt probleme care, în pandemia Covid-19, au afectat mai mult femeile decât bărbații, potrivit…
Vezi articolul