GRAFIC Doar 377 de mii de studenți români încep azi facultatea. Este cel mai mic număr din ultimii 20 de ani

25.395 de vizualizări
Two happy students with backpacks and books in their hands smiling at camera while standing on background of university and friends
Pe fondul declinului demografic, dar și al migrației tinerilor, numărul studenților români care sunt la facultate, în ciclul universitar de studii pentru licență, a scăzut la 377.370 de persoane, potrivit datelor extrase de Edupedu.ro din baza de date a Institutului Național de Statistică. Este cel mai mic număr de studenți din 1998 încoace, mai arată cifrele oficiale.

Față de anul 2010, numărul de studenți români la licență a ajuns să fie aproape la jumătate.  Anul trecut erau înscrise la studii de licență 383.364 de persoane, în ușoară creștere față de anul anterior (2017), însă anul acesta (2018-2019) cifra a atins minime istorice pentru ultimele două decenii.

În total, la facultate în România, în ciclul de licență al anului școlar 2018-2019 erau circa 402.696 de stundeți, din care 25.326 – studenți străini. Datele actualizate pentru anul școlar 2019-2020 vor fi comunicate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației abia la finalul acestuia.

Numărul facultăților care încep cursurile azi este de 406 de stat și 148 particulare. Informațiile privind distribuția pe teritoriul României a instituțiilor de învățământ superior arată că acestea erau prezente în București și 36 de județe. Nu există instituții de învățământ superior/facultăţi în județele Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Tulcea și Vaslui.

Cei mai mulți studenți sunt în zona Capitalei, pe locul al doilea fiind Regiunea Nord-vest cu Cluj-Napoca cel mai important centru universitar, iar pe trei Regiunea Nord-Est, cu Iași.

La nivelul învățământului superior, atât pentru cursurile de master, cât și pentru docorat și postdoctorat erau înscrise, potrivit INS, 533.749 de persoane.

Migrația a contribuit cel mai mult la declinul populației de studenți. Potrivit unui studiu rcent făcut de OECD la comanda Ministerului român de Externe, cei mai mulți emigranți români au locuri de muncă necalificate, iar jumătate dintre românii cu studii universitare plecați în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare. Cei mai mulți români cu studii universitare se află în Canada (77% dintre românii aflaţi în această ţară) și Statele Unite (54%). La polul opus se află Italia (7% români cu studii superioare), Germania și Spania (ambele cu aproximativ 17%).

Declinul demografic a fost analizat în Raportul privind starea învățământului superior 2018, făcut de Ministerul Educației. Potrivit documentului, în ultimii ani, „se constată tendințe demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de vârstă corespunzătoare învățământului superior, înregistrându-se scăderi la majoritatea grupelor de vârstă, cu prioritate la vârstele de 21, 22, 23 și 24 de ani”.

Concret, dacă în 2011 generațiile în de vârstă de 18-21 de ani erau de peste 220 de mii de persoane, în 2017 aceleași generații cuprindeau doar 205-215 mii de persoane. Iar la vârste mai mari – 22-24 de ani – față de 2011, în 2017 diferența este de 70-80 de mii de persoane.

FOTO: School photo created by freepic.diller – www.freepik.com


6 comments
  1. Consider articolul lipsit de informatii veridice.. facut doar sa fie facut! Am concluzionat astfel, luand in calcul cateva greseli majore din articol.. in primul rand sistemul de la Bologna a fost introdus efectiv in anul universitar 2005-2006, iar daca sumezi procentele cale le-ai dat pentru studentii care studiaza in diferite state, trece de 100%, ceea ce e ridicol (Canada (77%) SUA (54%) Italia (7%), Germania și Spania (17%).

    1. Multumim pentru feedback! Am corectat informaţia referitoare la procesul Bologna. Iar în raportul OECD este menţionat faptul că procentele respective se referă la câţi dintre românii aflaţi în acea ţară au studii superioare.

  2. Dacă vrei să te îngrozești, sapă la Statistica după comparația între cei înrolați in clasa I și cei care iau bacul după 12 ani.

    Tara de căcat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doar două universități românești au și strategii distincte de dezvoltare durabilă, și măsuri de verificare că strategiile nu rămân doar pe hârtie / Două din cinci universități nu au măsuri de reducere a consumului de hârtie, prin digitalizare – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești

Doar patru universități românești au raportat strategii distincte pentru dezvoltare durabilă și tot patru spun că elaborează rapoarte pentru a vedea cum sunt respectate măsurile asumate, arată o „Analiză privind…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul
conducătorii de doctorate

Organizația Europeană a Studenților îi cere președintelui României să respingă legea prin care rectorii rămân veșnic la șefia universităților: direcționează educația spre totalitarism

Organizația Europeană a Studenților îi cere președintelui României să respingă legea prin care rectorii rămân veșnic la șefia universităților. Într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Klaus Iohannis, studenții europeni, alături de…
Vezi articolul

Marian Preda și Cristian Preda – candidați oficiali în alegerile pentru funcția de rector la Universitatea din București, programate pentru 6 decembrie. O a treia candidatură a fost invalidată

Cei doi reprezentanți ai Universității din București care și-au anunțat candidatura la funcția de rector pentru următorii cinci ani, rectorul în exercițiu Marian Preda și decanul Facultății de Științe Politice,…
Vezi articolul