Grădinițele și școlile trebuie să angajeze până la începutul anului școlar 4.500 de educatori, profesori și consilieri școlari, prevede un proiect de hotărâre de Guvern

Crearea a 4.500 de posturi pentru cadre didactice este prevăzută într-un proiect de hotărâre de Guvern publicat miercuri pe site-ul Ministerului Educației. Măsura fusese anunțată de ministrul Sorin Cîmpeanu, dar era condiționată de aprobarea solicitării de majorare a bugetului la rectificarea bugetară.

UPDATE: Cu 1.000 de posturi mai puține pentru profesori și educatori, față de proiectul inițial, aprobate de Guvern. În final vor fi de fapt 3.500 de posturi. Se vor deschide 39 de grădinițe noi, iar legea prevede reducerea numărului de elevi din clase, anunță ministrul.

Știrea inițială:

Este indicată o finanțare de peste 87 milioane de lei pentru acest an, la capitolul „cheltuieli de personal”, din bugetul Ministerului Educației, pentru această măsură. Angajarea celor 4.500 de persoane urmând să se facă pentru anul școlar 2021-2022, care începe la 1 septembrie, cursurile urmând să debuteze pe 13 septembrie.

Proiectul prevede concret majorarea numărului de posturi:

“Numărul total de posturi din învăţământul preuniversitar de stat, inclusiv învăţământul
special, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională / Centrul Municipiului Bucureşti
de Resurse şi Asistenţă Educaţională, este de 291.050 de posturi.”

În varianta actuală a HG nr. 369 din 29 martie 2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, numărul de posturi este de 286.550.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ, scrie că „scopul elaborării prezentului proiect îl constituie suplimentarea cu 4.500 a numărului de posturi din învăţământul preuniversitar de stat, pentru a se putea asigura un act educațional de calitate, egalitatea de șanse, sporirea accesului și participării la educație, precum şi stimularea educației pe tot parcursul vieții”.

Motivele invocate în proiect sunt:

• „În prezent s-au finalizat o serie de investiţii privind construcţia de noi grădiniţe, precum şi extinderea şi modernizarea unor spaţii necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de învăţământ, cu precădere în regiunea Bucureşti – Ilfov.
• Prin Legea nr. 133/2020 pentru completarea art. 83 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu aplicabilitate începând cu anul şcolar 2021-2022, se diminuează numărul de elevi/preşcolari alocat unui post de profesor dintr-un cabinet de asitenţă psihopedagogică, iar prin Legea nr. 185/2020 pentru modiifcarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat conţinutul art. 63 din Legea nr. 1/2011, în sensul diminuării efectivelor de elevi/preşcolari din care se constiutie formaţiunile de studiu în învăţământul preuniversitar.
• De asemenea, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.
• Astfel pentru ca, începând cu anul şcolar 2021-2022, să se asigure creșterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste de 3-5/6 ani în învățământul preșcolar, creșterea gradului de cuprindere a tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani în învățământul obligatoriu, îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar, precum şi pentru respectarea măsurilor de igienă în învățământul preuniversitar, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, este necesară suplimentarea numărului de posturi pentru învățământul preuniversitar.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu vorbea despre cele 4.500 de posturi pe 3 august, în conferință de presă, când a prezentat solicitările pentru suplimentarea bugetului ministerului Educației pentru rectificarea bugetară. La acel moment nu anunța un buget necesar pentru aceste 4.500 de posturi noi.

„Sunt solicitări care vizează direct bugetul Ministerului Educației. Creșterea numărului de posturi cu un număr de 4.500, creștere generată atât de construcția de noi grădinițe, creștere care va avea loc în București, Ilfov, Bihor, Cluj, Iași; creștere generată de numărul minim de elevi în clasă, situație care a generat creșterea numărului de profesori”.

În proiectul de HG apare un buget estimat pentru acest an, lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie, de 87,75 milioane de lei, iar pentru anul viitor de 351 milioane lei.

Posturile pentru fiecare unitate de învățământ vor fi decise de inspectorate, după ce ministerul le va trimite acestora noile scheme de personal cu noile posturi.

Proiectul prevede că „după aprobarea prezentului act normativ, Ministerul Educației repartizează, prin ordin, inspectoratelor școlare, numărul maxim de posturi finanțat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat”.

Proiectul vine „pe ultima sută de metri” a vacanței de vară, deși toate legile și actele normative invocate pentru aceste angajări noi erau în vigoare de cel puțin un an. Angajările prin concursul de Titularizare au fost deja făcute. Nu este clar dacă angajările noi se vor face prin concursuri la școală, la inspectorate sau la nivel național.

Cine sunt inspectorii școlari generali care vor decide unde se duc noile posturi, potrivit proiectului de HG:

1. Elena Ignat, șefa Inspectoratului Școlar Județean Alba – membră în biroul politic al PNL Alba.
2. Alina Manea, șefa Inspectoratului Școlar Argeș – membră PNL din mai 2021, după cum a declarat recent în presa locală.
3. Marius Gondor, șeful Inspectoratului Școlar Arad – ex-deputat, membru PNL.
4. Mihaela Ștefan, șefa Inspectoratului Școlar al Municipiului București, membru PNL Sector 3.
5. Ida Vlad, șefa ISJ Bacău, susținută de PNL.
6. Virgil Blage, șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor, membru PNL.
7. Mihai Mureșan, șeful ISJ Bistrița-Năsăud, membru PNL, candidat la Senat din partea PNL în 2016.
8. Cătălin Stănică, șeful ISJ Brăila, membru în biroul politic al PNL Brăila.
9. Daniel Botezatu, șeful ISJ Botoșani, membru PNL (presa locală dă pe surse schimbarea acestuia pentru că ar fi în tabăra Cîțu).
10. Ovidiu Florin Tripșa, ISJ Brașov, nu este membru al niciunui partid politic, potrivit presei locale.
11. Ionel Meiroșu, ISJ Buzău, membru PNL.
12. Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean Cluj, consilier județean PNL la al doilea mandat, candidat la alegerile parlamentare în 2020;
13. Maria-Raluca Caraion, șefa Inspectoratului Școlar Județean Călărași, membru PNL, candidat la Senat în 2020.
14. Lavinia-Carina Pristavu, șefa ISJ Caraș-Severin, membru PNL, candidat la un post de consilier județean în 2020.
15. Sorin Mihai, șeful ISJ Constanța, candidat PNL la Camera Deputaților în 2020.
16. Kiss Imre, șeful ISJ Covasna, consilier județean din partea UDMR în perioada 2016-2020.
17. Aurora Cătălina Homeghiu, șefa ISJ Dâmbovița, susținută de PNL.
18. Alexandru Gâdăr, șeful ISJ Dolj, candidat în 2020 la președinția Consiliului Județean din partea PNL.
19. Elena-Dana Constantinescu, șefa ISJ Gorj, consilier județean din partea PNL.
20. Gina Brînzan, șefa ISJ Galați, candidată la alegerile parlamentare din 2020 din partea PNL pentru un loc de deputat.
21. Adelina Sîrbu, șefa ISJ Giurgiu, consilier local din partea PNL.
22. Ilie Pârvan, șeful ISJ Hunedoara, fost consilier județean PNL, actual consilier local la Uricani, unde a și condus organizația PNL.
23. Demeter Levente, șeful ISJ Harghita, fost consilier local la Cristuru Secuiesc din partea UDMR.
24. Adriana Stoica, șefa Inspectoratului Școlar Județean Ilfov, consilier local în comuna Clinceni din partea PNL, fost consilier județean în mandatul 2016-2020 din partea PNL.
25. Steluța-Daniela Mitrea, șefa ISJ Ialomița, fost consilier județean PNL între 2019-2020.
26. Luciana Antoci, șefa ISJ Iași, susținută de PNL.
27. Daniela Trancotă, șefa ISJ Mehedinți, consilier județean din partea PNL
28. Anca Hendea, șefa ISJ Maramureș, consilier județean din partea PNL și candidat PNL Maramureș la Senat în 2020.
29. Sabin Pășcan, șeful ISJ Mureș, membru în biroul politic al PNL Târgu Mureș.
30. Mihai Obreja, șeful ISJ Neamț, consilier local la Piatra Neamț din partea PNL.
31. Victor Iacobescu, șeful ISJ Olt, membru PNL.
32. Ilona Rizea, șefa ISJ Prahova, susținută de PNL.
33. Monica Munteanu, șefa ISJ Sibiu, membru PNL Sibiu.
34. Vasile Bulgărean, șeful ISJ Sălaj, candidat PNL la primăria Zalău în 2020.
35. Anișoara Boitor, șefa ISJ Satu-Mare, membru PNL Satu-Mare (fostă PDL).
36. Grigore Bocanci, șeful ISJ Suceava, consilier local din partea PNL în comuna Rădășeni.
37. Pavel Viorica, șefa ISJ Tulcea, consilier local din partea PNL în orașul Tulcea.
38. Marin Popescu, șeful ISJ Timiș, consilier județean din partea PNL.
39. Iuliana Stancu, șefa ISJ Teleorman, consilier local în Alexandria, din partea PNL.
40. Mihaela Andreianu, șefa ISJ Vâlcea, secretar de stat al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi în 2020, preşedinte al Organizației Femeilor Liberale Vâlcea şi vicepreşedinte PNL Vâlcea, consilier judeţean.
41. Daniela Marchitan, șefa ISJ Vrancea, consilier județean din partea PNL.
42. Liliana Ciobanu Harhas, șefa ISJ Vaslui, membru PNL.

Foto: © Lacheev | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.