România urmează să devină țara cu cea mai lungă durată a învățământului obligatoriu în Europa, 16 ani, după ce un proiect de lege inițiat de UDMR și PSD a fost votat de parlament și promulgat în urmă cu o zi de președinte. Legea prevede că până anul viitor devin obligatorii grupa mare de grădiniță și liceul, iar până în 2023 urmează să intre în același regim grupa mică. Edupedu.ro i-a contactat pe foștii miniștri Mircea Miclea, Daniel Funeriu, precum și pe specialista în științele educaţiei Alexandra Anton, pentru a vedea opiniile experților cu privire la învățământul obligatoriu de 16 ani.
În prezent, învățământul obligatoriu în România este de 11 clase: începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a.
Mircea Miclea: În UE, doar Ungaria începe învățămîntul obligatoriu la 3 ani
Rep: Câți ani ar trebui să fie învățămîntul obligatoriu?
Mircea Miclea: Dacă luăm primele 3 țări clasate din UE la testele PISA (2015) și ne uităm la durata învățământului obligatoriu, atunci avem Estonia – 9 ani, Finlanda – 10 ani, Slovenia – 9 ani. Prin contrast, Turcia are un învățămînt obligatoriu de 12 ani și are rezultate la PISA mai proaste că România. Majoritatea statelor din UE au durata studiilor obligatorii de 10 ani. Deci, dacă suntem atenți la date, ele spun că merită să stabilim învățămîntul obligatoriu la 10 ani. Peste 10 ani obligativitatea nu mai aduce valoare adăugată.
După 10 ani putem să îl facem generalizat și gratuit (adică, oricine poate să continue școală și i se asigura gratuitatea), dar nu e obligatoriu. De altfel, potrivit legislației internaționale a muncii, de la 16 ani poți să muncești, așa că ar trebui să corelăm învățămîntul obligatoriu cu dreptul la muncă. Pe scurt, nici calitatea, nici performanță sistemului de educație nu crește, dacă lungești învățămîntul obligatoriu pînă în clasa a doisprezecea.
Poți să o faci că să păstrezi normele didactice, în condițiile căderii demografice, dar asta e altceva. Eu cred că școala e pentru elevi, nu pentru a păstra norme didactice. În plus, contează ce faci pe parcursul învățământului obligatoriu. Dacă ai o programa proastă și o prestație didactică lamentabilă, lungești degeaba școală obligatorie; faci și mai mult rău. Programa și calitatea predării trebuie modificate, nu durata învățămîntului obligatoriu.
Rep: Sunteți de acord cu grădinița obligatorie?
Mircea Miclea: Nu, nu sunt. În UE, doar Ungaria începe învățămîntul obligatoriu la 3 ani. La 4 ani încep Grecia, Luxemburg, Cehia și Irlanda de Nord. Niciuna dintre aceste țări nu obțin rezultate deosebite la testările internaționale. Prin contrast, primele 3 clasate la PISA, Estonia, Finlanda și Slovenia încep toate la 6 ani obligativitatea școlarizării. Majoritatea statelor UE încep învățămîntul obligatoriu tot la 6 ani. Dacă iau în calcul și datele de neuroștiințe cognitive, în special cele referitoare la maturizarea cortexului prefrontal, atunci vârsta de 6 ani e cea mai adecvată de a începe educație formală, obligatorie. Asta nu înseamnă să nu oferi cât mai multe oportunități de învățare de la cea mai fragedă vârstă, dimpotrivă. Obligativitatea grădiniței, însă, nu aduce valoare adăugată, mai degrabă creează o presiune inutilă, atât pe părinți, cât și pe copii. E însă o modă în țara asta să produci schimbări și să le numești reformă. Eu atrag atenția că numai schimbările care aduc valoare adăugată pot fi numite reforme, celelalte- produc haos.
Rep: Care este miza pentru un asemenea proiect legislativ?
Mircea Miclea: Ar trebui întrebați, mai întâi, cei care îl susțin. Nu știu de ce îmi vine în cap, acum, o vorbă din popor: “să te ferească Dumnezeu de prostu’ harnic”...
Rep: Vi se pare buna ideea din Legea Educației de a trece clasa a IX-a la gimnaziu?
Mircea Miclea: Da, de aceea am și susținut-o. Am avut mai multe argumente științifice ca să o susțin:
- a) sistemul finlandez, pe care îl studiasem în amănunțime așa funcționa, și funcționa cel mai bine din Europa.
- b) datele arătau că cea mai mare părăsire timpurie a școli, circa 20%, se făcea la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a, pentru că mulți dintre cei de la țară, care picau examenul național, nu mai continuau școala, deci aducerea acestei clase la gimnaziu garanta cel puțin încă un an de școală și, deci, reducerea abandonului timpuriu
- c) era total ilogic să dai examen după 8 clase, când legea prevedea că sunt obligatorii 10 clase. Soluția mai logică, și, repet, aplicată și în Finlanda, era de a crea clasa pregătitoare ca obligatorie, de a adaugă 9 ani de învățămînt primar și gimnazial, deci a avea 10 ani obligatoriu. Ajungeai la 16 ani, dădeai examen, la final de ciclu obligatoriu (mult mai logic), și puteai continua să studiezi sau să lucrezi, sau să faci o școală profesională.
Mai erau și alte argumente, dar sunt mai complicate și nu are rost să le menționez aici. Am explicat de mai multe ori asta. Degeaba. A venit guvernul Ponta și a ras totul din pix, că așa au vrut mușchii lor. Acum observ că, pe la Președenție și chiar pe la minister sunt unii care se gândesc să aducă iar clasa a IX-a la gimnaziu. Păi soluția era scrisă în lege, de acum 8 ani, de ce i-am pierdut? Te apucă râsu-plânsu…
___
Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004- noiembrie 2005, fost președintele comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării. Pasul al doilea al comisiei prezidențiale pe educație de la acea vreme a fost Pactul național pe educație, care în 2008 a fost semnat de toate partidele politice. Iar pasul al treilea a fost transformarea Raportului prezidențial în Legea educației nr. 1/2011 adoptată în mandatul lui Daniel Funeriu. Legea este și acum în vigoare, deși modificată major de guvernele PSD.
Daniel Funeriu: Obligativitatea învățământului după vârsta de 16 ani este ilogică
Contactat de Edupedu.ro, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a declarat următoarele: “Din punctul meu de vedere, obligativitatea învățământului de la 5 ani e un lucru bun, însă obligativitatea învățământului după vârsta de 16 ani este ilogică: ai dreptul la muncă la 16 ani“.
“Nu pot să nu observ cum cei care în 2011 vă spuneau că nu e bună clasa pregătitoare azi scad și mai mult vârsta învățământului obligatoriu. Deci îmi dau dreptate, dar i-au mințit pe români”, a declarat Funeriu.
___
Daniel Funeriu este chimist cu doctoratul obținut sub îndrumarea unui nobelist, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2009 – februarie 2012, în mandatul său a trecut Legea Educației din 2011 prin care au fost introduse clasa pregătitoare și camerele de supraveghere la Bacalaureat.
Alexandra Anton, specialist în știinţele educaţiei: o astfel de mimare a reformei din cifre e mult mai simplu de făcut
Alexandra Anton, specialist în știinţele educaţiei, absolventă a Universității Turku din Finlanda, a aplicat modelul preșcolar finlandez în România.
Rep: Ce părere aveți despre scăderea vârstei școlare și obligativitatea grădiniței?
Alexandra Anton: Evident, integrarea timpurie în colectivitate este o idee bună. Ideea ar fi și mai bună dacă ne-am fi asigurat deja că în actuala formulă avem maxim de retenție școlară și că în paralel cu pregătirea temeinică a profesorilor (gradul lor de pregătire pedagogică a scăzut vertiginos în vreme ce numărul anilor de învățământ obligatoriu a crescut), introducem profesori de sprijin.
Firește, o astfel de mimare a reformei din cifre e mult mai simplu de făcut. O reformă articulată pe indici de calitate durează mai mult și rezultatele nu se văd într-un mandat. Dar când în ultimii 30 de ani a existat coerență în implementarea deciziilor din educație? Atât de rar s-a întâmplat, încât am uitat cum arată o reformă de fond – o știm pe cea de formă. Ce vedem acum e o reformă de formă! Când Parlamentul decide că ne va impune ceva, nu trebuie să știe și cum o va face?
Avem deja 11 ani de învățământ obligatoriu. L-am putea face și pe toată durata vieții, căci impactul este oricum nul dacă nu este coroborat cu alte decizii. Parlamentarii noștri știu oare că rata analfabetismului funcțional și rata abandonului școlar dau peste cap toți acești ani obligatorii de școală?
Decât puțin și prost, mai bine mult și fără rost. Ce anume va face Parlamentul pentru a reduce rata analfabetismului funcțional sau pe cel al abandonului? Cum îi va “obliga” pe copii nu doar să meargă la grădiniță la 5 ani, ci și să nu abandoneze la finele școlii primare? Obligativitatea fără gratuitate și servicii sociale, fără pedagogi bine instruiți și condiții optime de învățare e doar un slogan trist.
Pe mine nu mă afectează în mod direct, dar constat cu tristețe o aglomerare tembelă (scuzați termenul academic) în grădinițe și școli. Să vezi 38 de copii de 4 ani într-o singură sală cu un singur profesor sau 32 de copii de 6 ani (clasă pregătitoare) în niște condiții de-a dreptul inumane (printre bănci, scaune, ghiozdane și geci) e groaznic!
Mă tem că această obligativitate, combinată cu închiderea de grădinițe și școli, cu reducerea de personal aferentă, nu va face decât să-i înrobeze pe copii și mai devreme într-un sistem de învățământ al trecutului – nici măcar al prezentului și nici pe departe care să inspire entuzism pentru viitor. Dar câți parlamentari știu asta? Câți intră în școli și văd dezastrul? Cât fac efectiv ceva ca să nu ne tâmpim, încet și sigur, copiii?
Durata învățământului obligatoriu în Europa, anul școlar 2018-2019
Edupedu.ro prezintă alăturat durata învățământului obligatoriu în Europa, conform datelor publicate în raportul Eurydice al Comisiei Europene “Compulsory Education in Europe 2018/19“:
Ce prevede legea
Legea care mărește durata învățământului obligatoriu de la 11 la 16 ani până în 2030 a fost promulgată de Președintele României, Klaus Iohannis. Proiectul de lege a fost inițiat de un grup de 19 parlamentari UDMR în frunte cu Szabo Odon și șapte parlamentari PSD.
Documentul prevede creșterea duratei învățământului obligatoriu în felul următor:
- până în 2020 – devin obligatorii grupa mare de la grădință și clasele a XI-a și a XII-a – 14 ani în total
- până în 2023 – grupa mijlocie – 15 ani în total
- până în 2030 – grupa mică – 16 ani de învățământ obligatoriu.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat (cameră decizională) anul trecut, pe 7 mai (cu 76 de voturi pentru și 27 împotrivă). Președintele României l-a contestat la Curtea Constituțională pe 7 iunie, pe motive de tehnică legislativă. Judecătorii CCR au admis sesizarea și au declarat actul neconstituțional, pe motiv că fusese adoptat în aceeași zi cu alte două modificări ale aceleiași legi și că nu fuseseră corelate între eleaceste modificări (obiecții ridicate de Președintele României). Întoarsă automat la reexaminare în toamnă, legea a fost votată pe 12 decembrie de Cameră. Pe 4 martie a ajuns pe ordinea de zi-vot final la Senat. Senatul a adoptat-o și a retrimis-o la promulgare. Președintele nu poate respinge de la promulgare un proiect de lege decât o singură dată.
În prezent, învățământul obligatoriu este de 11 clase – începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a. Legea Educației în forma sa inițială prevedea însă trecerea clasei a IX-a la gimnaziu și un liceu de doar 3 ani – prevederi anulate de guvernul PSD condus de Victor Ponta.
CE ÎNSEAMNĂ ÎNVĂȚĂMÂNT OBLIGATORIU? SANCȚIUNI ȘI OBLIGAȚII
Potrivit legilor și regulamentelor în vigoare, părinții/tutorii copilului care nu frecventează învățământul obligatoriu pot fi sancționați și, în cazul în care există ajutoare sociale pe care le încasează, acestea pot fi sistate/condiționate.
Legea Educației Naționale nr. 1 din 2011 prevede:
Articolul 86
(1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației naționale și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu.
(4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev.
Articolul 360
(1) Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea dispozițiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal;
(2) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
Citește și:
-
Grădinița autorizată provizoriu – recunoscută la obligativitatea grădiniței? Ce se întâmplă cu copiii din grădinițele ilegale
-
Grădiniță și liceu obligatorii – Președintele a promulgat Legea care introduce 16 ani de învățământ obligatoriu în România
-
Înscrierea la grădiniță – Care erau regulile de înscriere anii trecuți și care este programul zilnic la grădiniță
-
DOCUMENT Ce învață copiii la grădinițele de stat: curriculum de grupa mare
-
Grădinițele din București – Rețeaua de grădinițe de stat pe fiecare sector în parte
-
Cum aleg grădinița potrivită și unde verific dacă este autorizată sau acreditată
-
Reguli de siguranță pentru corpul copilului meu: Cum îi învățăm pe cei mici despre părțile intime, ca să îi ferim de abuzuri
-
Ce să faci dacă te prinde cutremurul la grădiniță sau la școală
-
Copiii cu probleme de vorbire: Etapele dezvoltării limbajului la copii, de la 0 la 7 ani, și ce exerciții de logopedie pot face
-
Educația și teatrul: Copiii bruscați de educatoare să facă liniște în sală nu pot răspunde creativ în relație cu actorii – Adrian Tibu, Festivalul Tânăr de la Sibiu
-
Povestea Marianei Mera, educatoare la sat: Cel mai important e să învețe să gândească, să observe, să fie curioși, să pună întrebări
-
Matematica în viața unui copil: etapele fizice și cognitive de dezvoltare a copiilor între 0-7 ani