Gradația de merit 2024. Ce promiteau Klaus Iohannis și Ligia Deca în raportul România Educată și ce a pus, de fapt, în practică ministra Educației în prima „reformă” a gradației de merit, sporul de 25% pentru profesori

Pentru prima dată, în anul școlar 2024-2025 gradația de merit va fi acordată conform Legii 198/2023, adică a legii făcute pe baza proiectului România educată. Asta înseamnă că sporul de 25% din salariu, acordat pentru o perioadă de 5 ani, pentru 16% dintre cadrele didactice din fiecare județ, va fi stabilit după noile reguli. Numai că acestea nu au nicio legătură cu promisiunile sau intențiile enunțate în Raportul România educată, potrivit unei analize Edupedu.ro.

În 14 iulie 2021, în Raportul România Educată prezentat cu mare pompă de președintele Klaus Iohannis, raport care conținea 24 de fotografii cu președintele Iohannis și una cu Ligia Deca și grupurile de lucru, scria despre gradația de merit următoarele: „Evaluarea periodică (anuală) a competențelor profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ, cu influențe în planul salarizării (gradația de merit), care promovează cu prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând efecte formative asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică.

Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu măsoară, în mod explicit, dobândirea competențelor aferente gradelor didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe îndeplinirea unor cerințe academice (examenele de grad). În acest context, nu se încurajează suficient performanța și nu este luată în calcul adaptarea la diversitatea comunităților educaționale din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat preponderent pe criterii de senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă birocratică”.

Care erau reformele în care era menționată, în Raport, gradația de merit:

„Obiectivul 4.e. Revizuirea metodologiilor de acordare a unor bonificații salariale (ex. sporuri, gradație de merit etc.) în scopul de a motiva/recompensa diferite categorii de profesori (ex.: cei cu rezultate excelente în practica didactică, cei care aplică practici inovative, cei care lucrează cu elevi în risc educațional și care demonstrează progres în învățarea acestora etc.)”. – În continuare, progresul elevilor nu este definit, nu este măsurat și nu există nicio componentă salarială pentru profesori care să fie influențată de cât de mult sau de puțin evoluează un copil.

„Obiectivul 5.e. Identificarea și susținerea cadrelor didactice care activează în școli cu ponderi semnificative de copii proveniți din medii vulnerabile prin: alocarea a minimum 50% din bugetul dedicat acordării gradațiilor de merit special pentru aceste cadre didactice” – nu există această prevedere în nicio metodologie și nici vreo intenție comunicată public să fie măcar propusă sau în plan pentru viitor.

„Obiectivul 2.f. În evaluarea dosarelor pentru gradația de merit, implicarea în activități colaborative din zona STEAM va fi punctată specific” – nu există această propunere sau vreun avantaj pentru cadrele didactice care sunt implicate în asemenea activități.

Ce a aprobat Ligia Deca, prin ordin de ministru, pe 22 aprilie 2024:

În noua formă a metodologiei gradației de merit modificarea cea mai importantă a fost punctarea pe fișa de auto-evaluare a participării profesorilor pro-bono la simularea Evaluării naționale și Bacalaureatului.

Concret, la criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/management educaţional a fost introdusă și participarea profesorilor la organizarea și desfășurarea simulărilor examenelor naționale.

O altă noutate vizează criteriul privind contribuţia la dezvoltarea instituţională. Aici, punctajul pentru coordonarea implementării proiectelor, ca activitate neremunerată, este de 5 puncte. Tot 5 puncte pot să primească profesorii și pentru participarea la implementarea proiectelor, ca activitate neremunerată. Anul trecut acestea erau punctate cu 4, respectiv 3 puncte.

În anul școlar 2022-2023, în sistemul de învățământ preuniversitar erau 212.332 de cadre didactice, potrivit Ministerului Educației. Pe aceste date, 16% înseamnă că aproape 34.000 de profesori încasează an de an acest spor de 25% din salariul de bază.

Articolul 217 din noua lege a Educației prevede că „Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.

Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar”.

Acesta este cadrul normativ. CNFDCD – Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltarea în Cariera Didactică – nu a fost înființat, deși ar fi trebuit să fie funcțional „în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Nicio instituție din cele prevăzute de așa-zisa reformă Deca-Iohannis nu a fost însă înființată sau reformată. Iar recent ministrul Educației Ligia Deca a semnat ordinul de ministru nr. 4.308 din 22 aprilie 2024, pentru aprobarea Metodologiei și criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2024.

Înainte de semnarea ordinului în care ar fi trebuit să fie prevăzute regulile reformatoare ale acestui instrument de evaluare și premiere pentru profesori, Ligia Deca anunța public că „nu putem să venim cu revoluții acolo” și cerea timp „pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE”.

Anunța în singura conferință de presă din actualul mandat, pe 25 martie, că sunt discuții pe noi criterii de evaluare, dar că statele oferite ca exemplu de OCDE într-„un fel de document”, nu ar lega salarizarea de bază a profesorilor de performanța acestora la clasă.

Iată declarația Ligiei Deca: „Există o solicitare, într-adevăr, ca în noua grilă de salarizare publică să existe și o corelare a salarizării din sectorul educațional cu zona de performanță (n.red. solicitarea repetată a premierului Ciolacu ca Ministerul Educației să elaboreze criterii de performanță pe baza cărora profesorii să primească salarii diferențiate). Există deja niște niște instrumente care vizează acest tip de evaluare, că vorbim despre gradația de merit, că vorbim despre acel fond la dispoziția directorului care va fi disponibil în limita a 2% din fondul de salarii.

Am discutat cu experții OCDE, care ne dau și asistență tehnică pentru toată zona de guvernanță, ei ne-au dat un fel de document unde enunță care sunt sistemele utilizate de alte state. Concluziile, în mare, desprinse, sunt că, în general, țările nu condiționează salarizarea de bază de performanță, ci vorbim despre bonusuri sau sporuri bazate pe performanță. Iar a doua concluzie este că avem nevoie de un sistem multicriterial, adică acel sistem de salarizare bazată pe performanță nu poate să depindă de un singur factor, că el este valoarea adăugată la clasă, că vorbim de rezultatele elevilor, că vorbim despre evaluarea directorului. Toate acestea trebuie prinse într-un tablou mai amplu.

Lucrăm în continuare cu specialiștii OCDE să vedem care ar fi un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România. Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice. Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluție acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.

Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte.”

Colaj Edupedu.ro / Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.