Ce i-ați spune despre țara voastră unui copil care acum ajunge în România pentru prima dată? Unele dintre cele mai importante nevoi ale copiilor imigranți sunt acelea de a se simți bine-veniți, de a-și continua educația și de a învăța despre țara unde au ajuns. O organizație din România, Terre des hommes, le-a propus unor tineri voluntari români să devină mentori pentru acești copii sosiți recent, într-un program inedit, care poate fi acum folosit și de alte entități sau de profesori.
- Interviu cu Rodica Novac, project manager Terre des hommes Romania
Cum v-ați gândit la soluția mentoratului pentru copii imigranți și ce înseamnă aceasta?
Rodica Novac: Noi la Fundația Terre des hommes credem foarte mult în implicarea tinerilor în societate și am considerat că ei sunt mai potriviți pentru a ajuta copiii migranți, fiind apropiați de vârsta și preocupările lor. De aceea în proiectul MINT (Mentoring for Integration of Children Affected by Migration), finanțat de Comisia Europeană și inițiat în 2019, a fost introdus un model de mentorat inedit.
Astfel tineri români între 18 și 25 de ani au urmat un program de training și învățare experențială, pregătindu-se să interacționeze cât mai bine cu copii din Iran, Irak, Siria și alte țări. Apoi ei i-au ajutat pe cei mici cu temele, cu limba română, au mers la muzee, la cinema împreună sau au făcut excursii și s-au jucat /făcut sport. De fapt, noi i-am ajutat să creeze prietenii și a fost un proces din care toți au învățat câte ceva, chiar și mentorii care au înțeles ce înseamnă cu adevărat responsabilitatea în raport cu un copil.
În februarie încheiați proiectul și acest program de mentorat? Cu ce rezultate ?
Rodica Novac: În România două cicluri de mentorat s-au derulat în timpul MINT, iar de ele au beneficiat peste 40 de copii migranți și peste 30 de tineri locali. În total, la nivelul celor patru țări, câteva sute de copii au dobândit cunoștințele și abilitățile de bază pentru a se integra în țara gazdă. În același timp, s-au făcut demersuri de advocacy la nivel național, dar și acțiuni de combatere a stereotipurilor despre imigranți și refugiați. Chiar copiii au participat la crearea unora dintre ele, de exemplu un videocast în care ei vorbesc despre visurile lor și realitatea cu care se confruntă sau un video special de prezentare a României pentru copii străini (cu o versiune inclusiv în arabă).
Au fost create, de asemenea, materiale online prietenoase, în sprijinul copiilor nou-veniți, li s-au oferit cursuri offline și online într-o limbă pe care copiii o înțeleg, cum ar fi arabă sau farsi.
Dar important este și că acest cadru de mentorat va putea fi folosit și de alții și vă invit pe platforma ChildHub unde veți găsi metodologia în română sau ne puteți contacta la rou.office@tdh.ch. Ea va putea fi folosită de oricine dorește să organizeze astfel de activități, fiind replicabilă pentru orice grupuri țintă, nu doar pentru migranți.
Cine sunt acești copii, de ce vin aici ?
Rodica Novac: Proiectul nostru de mentorat s-a adresat exclusiv copiilor imigranți, deoarece aproximativ 30 % din imigranții care au ajuns în Europa în ultimii ani îl reprezintă copiii -mulți dintre ei separați de familii sau singuri. Sunt copii care au fugit din țările lor din cauza războaielor sau a pericolelor în care se află (refugiați). Dar nu putem spune prea multe despre ei și numărul lor, pentru că în statisticile oficiale sunt practic invizibili.
De ce sunt copiii imigranți invizibili pentru autoritățile din România ?
Rodica Novac: În acest moment nu știe nimeni câți copii străini sunt în România, câți sunt înscriși în sistemul educațional public, nu există statistici. Ministerul Educației Naționale (MEN) nu poate spune acum câți străini sunt înregistrați în sistemul educațional românesc, fiindcă ei nu sunt înregistrați în SIIR.
Putem spune însă de unde vin ei: în primul trimestru din 2020 au solicitat azil în România 162 de minori din Siria, Afganistan, Irak, Palestina, Egipt și altele. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, la începutul lui 2020 erau circa 1500 de copii veniți de mai mult de un an jumătate, dar acestora li se adaugă copiii adulților care vin să lucreze aici (și care între timp și-au pierdut joburile) sau copiii imigranților veniți pentru studii, celor căsătoriți cu cetățeni români sau din familii mixte.
Cum sunt primiți acești copii în România ? Cu ce probleme se confruntă, dincolo de cele evidente – traiul zilnic și situația incertă?
Rodica Novac: Ca orice copii, dar mai mult decât alții, ei se confruntă cu situații de bullying, tratament discriminatoriu, dificultăți în relația cu profesorii și colegii de clasă s.a.m.d.
În plus, să nu uităm că ei învață de multe ori limba română de la zero, în cursuri nu tocmai accesibile (fie îndepărtate de locuința lor, fie prea rare). Dar noi atragem atenția și asupra acelor dificultăți în recunoașterea studiilor efectuate în țara de origine sau de înscriere la școală, care este greoaie (mai ales în lipsa unor acte). Ei nu pot susține examenele pentru reconstituirea foii matricole, iar în anul în care sunt înregistrați ca audienți nu au acces la burse sociale, programe naționale de tip Laptele și cornul etc. Altfel spus, ei trec printr-o umilință suplimentară din cauza procedurilor, care nu îi ajută să-și continue educația aici în România. Totuși Legea Educației Naționale prevede că statul garantează minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi, drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și universitar, precum și la cele de învățare pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.
Ați vorbit de advocacy, ce se poate face la nivel instituțional pentru educația acestor copii?
Rodica Novac: Printre recomandările Terre des hommes pentru guvernanții români se numără angajamentul Ministerului Educației și Cercetării pentru adoptarea Programului național de educație a copiilor și tinerilor străini, solicitanți de azil, beneficiari ai protecției internaționale și apatrizilor, ca ansamblu organizat de activități și servicii instituite prin lege si finanțat de la bugetul de stat.
Este evident că, în lipsa educației, acești copii nu vor avea nicio șansă de a se integra și a-și construi o viață decentă aici sau oriunde.
Detalii despre întregul demers de advocacy.
Dar noi, ce putem face fiecare dintre noi pentru copiii imigranți ?
Rodica Novac: Să avem destulă răbdare să înțelegem cine sunt și că adesea au fost forțați de împrejurări dramatice să-și părăsească țara (în cazul refugiaților) sau, în orice caz, ei sunt parte dintr-o poveste mai complicată, în care părinții sau tutorii lor decid pentru ei. Copiii ne spun și că sunt foarte recunoscători că au primit mult sprijin individual de la familii de români sau profesori, dar din păcate mulți alții nu au această răbdare și disponibilitate. Și desigur să sprijinim orice demers de ajutorare a lor, oricum putem, material, financiar sau uman (Fundația Tdh strânge fonduri pentru acești copii prin platforma Rohelp)
- Articol realizat în cadrul proiectului MINT (Mentoring for Integration of Children Affected by Migration), co-finanțat de Uniunea Europeană, prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare.
Proiectul MINT a fost implementat între ian 2019 -febr 2021 sub conducerea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa împreună cu parteneri din Romania (Fundația Terre des hommes), Republica Cehă (Organization for Aid to Refugees), Polonia (Fundacja Ocalenje), Slovenia (Slovenska filantropija) și are obiectivul general de a asigura integrarea cu succes în societățile gazdă a copiilor și tinerilor migranți care locuiesc în țările vizate, prin pilotarea unui model de mentorat inovator și replicabil.
Fundația Terre des hommes este delegația română a celei mai importante organizații elvețiene de protecție a copilului. Ea facilitează participarea copiilor la dezvoltarea propriei comunități și contribuie la îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului și la reforma asistenței sociale. În fiecare an, mii de copii și părinți sunt beneficiari ai proiectelor implementate de către Terre des hommes România.
Foto: Terre des hommes România
Redacția
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși