GHID Evaluările Naționale de la clasa a II-a și a IV-a explicate pentru părinți de învățătoarea Silvia Cornea-Duțu / Ce urmăresc testările și cum ne raportăm la rezultate

“Copilul meu susține Evaluarea Națională la clasa a II-a în curând. Ce urmărește această evaluare? Eu cum mă folosesc de rezultatele din urma ei? Dar după ce primim rezultatele, ce pot face ca fiul / fiica mea să îndrepte ce nu a știut?”. Acestea sunt cele mai întâlnite întrebări pe care un părinte și le pune atunci când copilul său trebuie să participe, în clasa a II-a și în clasa a IV-a, la Evaluările Naționale de ciclu primar. Am discutat cu Silvia Cornea-Duțu, profesor de învățământ primar la Școala Gimnazială “Nestor Urechia” din Bușteni, Prahova, despre evaluări în ansamblul lor.

Aceasta a realizat, într-un interviu, un ghid despre aceste testări, răspunzând pe larg mai multor întrebări, alături de sfaturi și opinii în legătură cu rolul părinților în pregătirea acasă a copiilor, în legătură cu evaluări ca instrument, utilitatea lor, raportarea profesorilor la rezultate și relevanța lor în sistem.

În ceea ce privește alegerea claselor a II-a și a IV-a pentru aceste testări, învățătoarea prezintă părinților că primele trei clase (Clasa Pregătitoare, I, a II-a) “fac parte din ciclul achizițiilor fundamentale, adică perioada de timp în care elevii pun bazele învățării”. Cât despre clasele a III-a și a IV-a, aceasta spune că “fac parte din ciclul de dezvoltare. În această etapă a învățării, elevii așază noi competențe peste baza formată în ciclul achizițiilor fundamentale, care permit continuarea studiilor la un alt nivel (elevii reușesc să conexeze cunoștințele din diverse domenii, să le utilizeze în viața cotidiană, să devină creativi)”.

Amintim că, în anul școlar 2021-2022, Evaluările Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se vor susține în perioada 10-26 mai 2022, potrivit ordinului publicat în octombrie 2021 în Monitorul Oficial. Calendarul complet, mai jos după indicațiile profesoarei.

Indicațiile complete, redate mai jos:

“EduPedu.ro: Ce le spuneți elevilor despre Evaluările Naționale de la clasa a II-a și a IV-a?

Silvia Duțu: Evaluările naționale de la clasele a II-a și a IV-a sunt evaluări sumative, de genul testelor pe care elevii le susțin la finalul unei unități de învățare, cu mențiunea că acestea verifică ceea ce elevii au învățat în toți anii în care au fost școlari. Aceste teste sunt susținute doar pentru ca elevii să-și cunoască nivelul de pregătire și să înțeleagă ce lacune au și ce ar mai trebui să lucreze, astfel încât în viitorul lor școlar să nu întâmpine obstacole în învățare. Elevii sunt îndrumați să trateze aceste teste cu seriozitate, dar cu încrederea că au putința să le parcurgă, deoarece nu sunt diferite de modul în care au fost examinați pe parcursul anilor de elev. Emoțiile lor sunt inerente, ca la orice fel de test, dar, fiind eliminată notarea cu calificative/note, factorul de stres ar trebui eliminat, iar emoția ar trebui transformată în posibilitatea elevilor de a dovedi că pot, știu, reușesc.

EduPedu.ro: Ce le spuneți părinților despre Evaluările Naționale de la clasa a II-a și a IV-a?

Silvia Duțu: În primul rând, părinții trebuie să cunoască semnificația alegerii claselor a II-a și a IV-a pentru acest tip de evaluare. 

Clasele pregătitoare, I și a II-a fac parte din ciclul achizițiilor fundamentale, adică perioada de timp în care elevii pun bazele învățării (citit, scris, socotit, rezolvare de probleme). Astfel, evaluarea națională la clasa a II-a se susține în trei etape distincte: 

• test de Limba română SCRIS, care evaluează competența de producere a mesajelor scrise- elevii rezolvă itemi legați de scrierea funcțională (redactarea unui bilet, de regulă, care să respecte componentele specifice și contextul dat de cerință) și de scrierea creativă (redactarea unui scurt text pe baza unor întrebări, cu număr dat de rânduri și cu temă precizată);
• test de Limba română CITIT, care evaluează competența de receptare a mesajelor citite- se dă un text și, pe baza citirii și înțelegerii acestuia, elevii răspund mai multor cerințe (sunt itemi de tip structurat, în sensul că toate răspunsurile/rezolvările se regăsesc în textul citit). Cerințele sunt fie de tip grilă, presupunând încercuirea variantei corecte de răspuns, fie sunt formulate sub formă de întrebare, caz în care răspunsul se construiește în propoziție. La finalul testului există și un item care presupune exprimarea părerii personale cu privire la acțiunea personajului sau la deznodământul textului. Este acceptată orice părere (pro sau contra), atâta vreme cât se raportează la textul citit.

Este foarte important ca elevii să revină la text de câte ori este nevoie ca să se poată orienta în găsirea soluțiilor. Este bine de știut că la acest test nu se iau în considerare greșelile de ortografie și de punctuație, pentru că se urmărește doar dacă elevul înțelege mesajul textului și poate să se orienteze în textul citit. 

• test de Matematică, care evaluează competențele matematice conform programei.

Clasele a III-a și a IV-a fac parte din ciclul de dezvoltare. În această etapă a învățării, elevii așază peste baza formată în ciclul achizițiilor fundamentale noi competențe, care permit continuarea studiilor la un alt nivel (elevii reușesc să conexeze cunoștințele din diverse domenii, să le utilizeze în viața cotidiană, să devină creativi în găsirea unor soluții la probleme). Astfel, evaluarea la clasa a IV-a presupune susținerea a două teste distincte:

• test de Limba română SCRIS-CITIT, care evaluează competențele de receptare-producere a mesajelor scris-citite. Aceste teste, deși nu sunt diferite ca structură de cele de la EN II, au itemi compilați atât din SCRIS, cât și din CITIT, mergându-se pe ideea că elevii au pregătirea și competența de a le trata integrat. De asemenea, gradul de raportare la text, de creare de text, de exprimarea argumentată a unei păreri este unul mai detaliat, în conformitate cu programa școlară și cu nivelul de vârstă.
• test de Matematică, care evaluează competențele matematice de asemenea conform programei, trecându-se prin toate conținuturile/capitolele parcurse la matematică (numerele naturale în concentrul 0 – 1.000.000, scrierea numerelor cu cifre romane, adunarea și scăderea în concentrul 0 – 1.000.000, înmulțirea și împărțirea în același concentru, ordinea efectuării operațiilor, rezolvare de probleme tradiționale, metode de rezolvare a problemelor, fracții, elemente de geometrie, unități de măsură, tabele și organizatori grafici). Itemii sunt formulați fie în manieră grilă cu o singură variantă corectă de răspuns, fie în mod tradițional, presupunând rezolvarea prin operații. 

De asemenea, părinții sunt informați că evaluările naționale au doar rol de diagnosticare a stării învățământului la nivel național. Rezultatele testelor nu se fac publice, nu se notează cu calificative, nu se trec în catalog. Este un instrument de măsurare a ceea ce știu elevii la final de fiecare ciclu curricular și un indicator pentru modul în care este abordată învățarea pe viitor.

Părinților li se aduce la cunoștință și modul în care se realizează evaluarea itemilor. La fiecare exercițiu/cerință se acordă, după corectare, un cod:

• codul 10 pentru rezolvarea corectă și completă;
• codurile 11 și 12 pentru rezolvarea parțială, în grade diferite, a exercițiului;
• codul 70 pentru un răspuns incorect sau care evidențiază greșeli tipice/erori în învățare;
• codul 79 pentru un răspuns care nu are legătură cu sarcina de lucru; este scris ceva care arată că nu știe, fie și un semn, care demonstrează că elevul a ajuns la acel item, dar nu a reușit să-l rezolve;
• Codul 99 pentru lipsa oricărei rezolvări sau încercări de a rezolva.

Aceste coduri nu sunt transformate în punctaje sau note și nu se realizează o medie. Nu sunt, în niciun caz, un mod de a critica sau de a demotiva copilul!

În zilele stabilite pentru evaluare (în acest an școlar, EN II – 10, 11, 12 mai, EN IV – 17, 18 mai), elevii susțin evaluarea în sala de clasă în care își desfășoară activitatea zilnică, în timpul programului școlar. Elevii stau în bănci în ordinea obișnuită, tocmai pentru a crea cadrul firesc al învățării de zi cu zi. Durata testelor EN II este 30 minute fiecare, iar a testelor EN IV este de 60 minute fiecare. Elevii sunt asistați de către administratorul de test (învățătorul clasei) împreună cu un cadru didactic care nu predă la clasa respectivă. Categoric, nu sunt ajutați și nu vor avea la îndemână materiale care-i pot ajuta în rezolvare, la fel cum se întâmplă și în cazul testelor sumative pe care copiii le cunosc. Nu se încurajează absentarea de la evaluare, dar, dacă totuși acest lucru se întâmplă din cauze de ordin medical, atunci, pur și simplu, elevul se consemnează ca absent, fără atragerea unor sancțiuni și fără a fi ulterior evaluat separat.

Evaluarea testelor se face în cadrul școlii de către două cadre didactice: învățătorul clasei și alt profesor din școală, care nu predă la clasă și nu a fost nici asistent. La corectare nu se scriu rezultatele corecte, așa cum procedează cadrele didactice în mod normal, dar se pot face sublinieri și mențiuni pentru o bună evidențiere și argumentare a codului atribuit”.

“EduPedu.ro: Ce și cum le spuneți familiilor să se pregătească, ce le recomandați? Trebuie vreo pregătire?

Silvia Duțu: Deși Metodologia EN – capitolul III, art.9, alineat 1, precizează că testele au un nivel mediu de dificultate, eu consider că nu la acest lucru trebuie să se raporteze părintele, mai ales că fiecare părinte interpretează subiectiv conceptul de „grad de dificultate”, iar pentru fiecare elev dificultatea este un indicator relativ. Evaluarea Națională nu este un concurs, iar programa școlară este respectată în totalitate. Așadar, orice copil care a frecventat constant cursurile, fără o pregătire suplimentară, este capabil să parcurgă testele corect și integral, atât din punctul de vedere al duratei, cât și al conținuturilor. Sigur, există cutuma pregătirii elevilor la școală, de către cadrul didactic, prin rezolvarea unor teste create de diferite edituri pe modelul testelor create de Ministerul Educației, dar motivul este acela al exersării și al creșterii încrederii elevilor în capacitățile proprii.

Este lăudabil și acceptabil dacă părinții optează pentru pregătirea și acasă a acestor tipuri de teste, dar doar din raționamentul că lucrul suplimentar nu dăunează în nicio situație. Evaluarea națională nu este un scop în sine pentru consolidare, sistematizare și exersare, ci reprezintă, mai degrabă, o posibilitate de a menține active atenția și concentrarea copiilor și o premisă pentru operaționalizarea permanentă a gândirii. 

Din perspectiva muncii cadrului didactic, există indicații metodologice, în Legea Învățământului și în programele școlare, ca testele sumative să fie întocmite respectând anumite obiective, anumiți indicatori, itemi și descriptori, ceea ce face ca acest gen de teste să fie o obișnuință pentru elevi pe tot parcursul școlarității. Inclusiv procesul de predare-învățare se derulează în corelare cu evaluarea făcută în acest mod. 

Personal, aș recomanda părinților să încurajeze actul lecturii acasă, pentru că de modul în care citesc și înțeleg ce au citit copiii, depind înțelegerea și rezolvarea sarcinilor de lucru la orice disciplină, asigurarea unui vocabular nuanțat, realizarea unei exprimări fluente, dezvoltarea creativității, formarea în spiritul gândirii critice și cristalizarea culturii generale.

În etapa anterioară evaluărilor, cadrele didactice întrunesc părinții în ședință pentru a fi informați cu privire la structura și desfășurarea evaluării, ocazie cu care se recomandă călduros ca aceștia să aibă o atitudine încurajatoare în raport cu copiii și să nu transforme această evaluare într-un mijloc de a exercita presiune sau într-un indicator de pedeapsă ulterioară.

EduPedu.ro: Dați feedback părinților după ce vin rezultatele? Cum le explicați rezultatele?

Silvia Duțu: Corectarea testelor se realizează în termen de maxim șapte zile de la susținerea lor. Ulterior corectării, fiecare părinte/reprezentant legal este invitat la școală să ia la cunoștință rezultatele, în mod individual și privat. Învățătorul clasei arată testul, explică acordarea codurilor în funcție de greșelile avute și întocmește un proces verbal semnat de către părinte. Este o etapă obligatorie, astfel încât părintele să cunoască clar nivelul instructiv al copilului și să constate transparența sistemului evaluativ. Testele nu se dau acasă. Ele rămân în școală și, când toți părinții au cunoscut rezultatele, cadrele didactice la depun la secretariatul unității pentru a fi arhivate”.

“Ce poate face concret părintele? Indiferent că este vorba de EN II sau, cu atât mai mult, de EN IV, părintele trebuie să conștientizeze că vin noi etape în dezvoltarea școlară a copilului. Este necesară o schimbare de paradigmă, o motivare suplimentară a copiilor (…), posibilă chiar cu întocmirea unui set de reguli acasă care să fie argumentat copilului”

“EduPedu.ro: Sunt părinte și s-au afișat rezultatele de la Evaluări – la română scris, la română citit, la matematică. Ce am de făcut în mod normal acum după ce văd punctajele? Învățătorul ce are de făcut?

Silvia Duțu: Neexistând punctaje/note/calificative, părinții devin mai relaxați după finalizarea evaluărilor. Oricum, teama este mai degrabă a părinților și este proiectată asupra copiilor. Totuși, părinții pot gândi acțiuni atitudinale și instructive pentru copiii lor, nu doar observând greșelile de la aceste teste, cât mai ales corelând cu ceea ce învățătorul le-a sesizat de-a lungul anilor cu privire la conduita copilului în actul învățării. Testele nu constituie singure un indicator, pentru că greșelile pot fi punctuale, din neatenție, dar, de regulă, acestea reflectă deficiențe în maniera de învățare de pe parcursul unei perioade îndelungate. Greșelile tipice, modul în care înțeleg sarcinile de lucru, sărăcia exprimării sunt rezultatul unei inconstanțe în învățare sau indiferențe față de școală. Sigur, nu minimalizăm nici contribuția cadrului didactic, dar discut acest aspect la un punct ulterior.

Ce poate face concret părintele? Indiferent că este vorba de EN II sau, cu atât mai mult, de EN IV, părintele trebuie să conștientizeze că vin noi etape în dezvoltarea școlară a copilului. Este necesară o schimbare de paradigmă, o motivare suplimentară a copiilor, un program de învățare/recuperare clar, nu atât restrictiv, cât, mai ales, eficient pentru copil, posibil chiar cu întocmirea unui set de reguli acasă care să fie argumentat copilului (argumentat, pentru că la propria formare copilul trebuie să consimtă de bună voie, dacă se doresc rezultate pe măsură). 

EduPedu.ro: Folosiți rezultatele ca instrument la activități remediale? Dacă da, cum? Dacă nu, de ce nu pot fi folosite la activități remediale, ce le împiedică?

Silvia Duțu: La finalul evaluărilor, învățătorul clasei întocmește un raport la nivelul clasei, în care sunt trecute toate codurile obținute la fiecare item cu toate explicațiile necesare acordării respectivului cod, pentru fiecare elev în parte. Acest raport este discutat la nivelul catedrei, pentru ca mai apoi să fie inclus într-un raport realizat la nivel de școală. În absența unui informatician, tot învățătorul are obligația de a introduce aceste coduri în aplicația pusă special la dispoziție de Ministerul Educației (M.E.). 

Aceste rapoarte nu sunt simple consemnări ale rezultatelor, ci constituie punctul de plecare în realizarea unor planuri de măsuri cu termene, acțiuni și indicatori a căror aplicare necesită monitorizare. În elaborarea planului se au în vedere:

• analiza progresului școlar al elevilor, comparând calificativele obținute pe parcursul școlarizării cu cele de la EN;
• parcurgerea integrală a programei școlare în vederea recapitulării sistemice;
• tratarea diferențiată și individualizarea predării-învățării-evaluării, astfel încât să se asigure progresul școlar al tuturor elevilor pe principiul egalității de șanse;
• asigurarea unui program de activități remediale/pregătire eficientă a copiilor, pe tot parcursul perioadei școlare rămase din anul școlar curent (clasa a IV-a) și pe tot parcursul perioadei școlare rămase din ciclul primar (clasa a II-a); 
• monitorizarea frecvenței elevilor și motivarea acestora pentru implicarea în actul învățării;
• asigurarea unei bune colaborări cu familia, pentru că reușita este posibilă numai prin conlucrarea tuturor factorilor educaționali implicați.

Iată exemple de măsuri care pot fi luate, corelate cu indicatori specifici:

• analiza rezultatelor pe clasă și pe disciplină. Indicatori: fișe individuale de evaluare cu codurile pentru fiecare item, fișe individuale de evaluare cu descriptori, situația descriptivă a rezultatelor obținute;
• convocarea în ședință și individuală a susținătorilor legali pentru comunicarea măsurilor ameliorative. Indicatori: procese verbale, recomandări;
• urmărirea progresului școlar al elevilor și realizarea unor analize comparative (corelare între: testare inițială- medie semestrială, medie semestrială- rezultate EN, rezultate EN- medie finală). Indicatori: analize comparative, diagrame ale evaluării.
• învățarea individualizată – elaborarea riguroasă a unor fișe de lucru individuale specifice categoriilor de competențe la care elevul prezintă lacune; aprofundarea acelor puncte sensibile la care elevii au făcut dovada unei slabe pregătiri; organizarea activității de învățare pe grupe de elevi, în funcție de valențele educative, de posibilitățile intelectuale diferite ale elevilor și de nivelul de cunoștințe; prioritizarea și diferențierea sarcinilor didactice. Indicatori: fișe pentru învățarea diferențiată, muncă suplimentară, activități pe grupe, concluzii descriptive;
• stabilirea orarului pentru orele de pregătire suplimentară și desfășurarea acestor ore conform orarului și tematicii stabilite. Indicatori: orar, tabel de prezență, tematică, măsurare cantitativă și calitativă a conținuturilor parcurse;
• activități de monitorizare a frecvenței elevilor, atât la orele de curs, cât și la orele de pregătire suplimentară. Indicatori: tabele de prezență.
• motivarea elevilor pentru implicarea lor în procesul învățării prin desfășurarea unor activități didactice complexe care să stimuleze interesul pentru învățare prin folosirea metodelor activ-participative, asigurarea unui cadru propice învățării, crearea unui sistem echitabil de recompense- sancțiuni și prin utilizarea unui material didactic atractiv și în conformitate cu preocupările actuale ale copiilor. Indicatori: materiale și mijloace didactice diversificate, moderne și atractive;
• lectorate și ședințe cu părinții (nu doar cu scop informativ, ci și de învățare a acestora cum să-i ajute pe copii; exemple de bună practică). Indicatori: procese verbale, filme educative, recomandări, exemple de activități de învățare;
• Monitorizarea activităților din planul de măsuri de către comisii constituite la nivelul catedrei sau de către CEAC (Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității). Indicatori: procese verbale și rapoarte.

Cadrul didactic întocmește, de asemenea, planuri remediale, dar nu pentru toți copiii, ci doar pentru aceia care au acumulat deficiențe în învățare și doar la disciplina la care s-au înregistrat aceste lacune. Un plan remedial cuprinde obiectivele stabilite, numele și prenumele elevului, competențele ce urmează a fi dezvoltate în funcție de itemii greșiți, măsurile și indicatorii. Competențele sunt punctuale, cu valențe concrete în actul învățării. 

Iată exemple de planuri remediale la disciplina Limba și literatura română și la Matematică, clasa a IV-a:

Obiective: 

1. Ameliorarea rezultatelor obținute la EN.
2. Sistematizarea cunoștințelor și eliminarea lacunelor din învățare.
3. Asigurarea progresului elevilor.
4. Desfășurarea activităților de tip diferențiat.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: 

Numele și prenumele elevului	Competențe ce urmează a fi dezvoltate	Măsuri și indicatori
…	Exersarea lecturii unor texte, urmărind orientarea în text și înțelegerea acestuia. Identificarea în text a replicilor unor personaje sau a unor enunțuri după o cerință dată. Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri bazate pe discuții despre mesajul textului. Analizarea unor situații de scriere corectă din punct de vedere ortografic. Exersarea exprimării unei opinii susținute de argumente valide.	Oră suplimentară (data, ora și frecvența). Fișe cu itemi reprezentativi pentru erorile tipice. Activități de lectură și lectură explicativă bazate pe scrierea corectă și înțelegerea conținutului textului. Activități de lucru în grup cu elevii având aceleași dificultăți de scriere.

MATEMATICĂ:

Numele și prenumele elevului	Competențe ce urmează a fi dezvoltate	Măsuri și indicatori
…	Exersarea calcului mintal și scris cu operațiile învățate. Rezolvarea de probleme.Utilizarea metodelor corecte și a pașilor algoritmici în rezolvarea de probleme. Exersarea înțelegerii și prelucrării datelor problemei. Aplicarea problemelor în situații practice și corelarea acestora cu contexte din viața cotidiană. Exersarea aproximării numerelor până la 1 000 000. Aflarea unei fracții dintr-un întreg. Reactualizarea împărțirii la 10, 100, 1000. Identificarea figurilor și a corpurilor geometrice. Aplicarea transformării unităților de măsură în rezolvarea de probleme. Exersarea organizării și identificării datelor din tabele.	Oră suplimentară (data, ora și frecvența). Fișe cu itemi reprezentativi pentru erorile tipice.Inventar de materiale didactice utilizate.Activități practice cu scopul înțelegerii logice a problemelor. Activități în grup cu elevii care au aceleași dificultăți matematice”.

“Din perspectiva cadrului didactic, evaluările oferă o măsură a reușitei/nereușitei cu clasa de elevi. (…) Din păcate, la clasa a IV-a, timpul scurt rămas până la încheierea ciclului de școlarizare nu permite concretizarea măsurilor luate. Luna de școală rămasă pentru recapitulare poate fi, însă, folosită pentru diferențierea învățării”

“EduPedu.ro: Ca învățătoare, cum se aplică evaluările la nivel de clasă? Dar pentru copil, individual? Părerea dumneavoastră.

Silvia Duțu: Din fericire pentru elevi, aceștia sunt obișnuiți cu evaluările, fie ele testări, examene sau concursuri. Oricât de mult dorim încurajarea colaborării și formarea spiritului de echipă, societatea este astfel construită încât spiritul competițional este o condiție sine qua non a remarcării sociale. Din acest punct de vedere, copiii nu-și mai pun problema relevanței decât sub aspectul reușitei personale. Tot ce cadrele didactice pot face este să-i asigure pe copii că e important să-și cunoască valoarea, ca să știe pe ce interese educaționale să marșeze și ce lipsuri să acopere astfel încât să le permită reușita în viitor.

Dacă accentul cade pe ceea ce au reușit să realizeze, efectul imediat este creșterea stimei de sine și încrederea că pot face tot ceea ce își propun. Cu siguranță trebuie evidențiate deficiențele, dar cu mult tact și delicatețe, astfel încât elevii să simtă dorința de a se autodepăși, nu de a renunța. Copiii pot fi conduși să înțeleagă că Evaluarea Națională este un punct în maturizarea lor cognitivă, dar că este doar unul din cele care vor urma și care îi vor face mai puternici și mai stabili din punct de vedere intelectual. 

Din perspectiva cadrului didactic, evaluările oferă o măsură a reușitei/nereușitei cu clasa de elevi. La clasa a II-a, acestea oferă un indicator despre cum să-și stabilească strategiile didactice, ce obiective să-și propună, ce metode să utilizeze, ce abordări să construiască pentru atingerea standardelor. Din păcate, la clasa a IV-a, timpul scurt rămas până la încheierea ciclului de școlarizare nu permite concretizarea măsurilor luate. Luna de școală rămasă pentru recapitulare poate fi, însă, folosită pentru diferențierea învățării și aplecarea cu mai multă răbdare asupra acelor copii și a acelor lacune colectate de către aceștia. Munca de recuperare/ameliorare cade în sarcina părinților și a profesorilor de gimnaziu (sub rezerva discontinuității care există între ciclurile de învățământ și a numeroaselor disfuncții existente în sistemul de învățământ- programe încărcate, număr mare de elevi la clasă, timp scurt pentru diferențierea învățării, comoditatea unor cadre didactice în a se perfecționa etc.).

Tot din păcate, deși la nivel național evaluările au drept scop diagnosticarea stării învățământului, totuși raportul național ajunge la cadrele didactice doar prin nișa oferită educației de către mass-media, în școală neajungând nicio concluzie de acest fel. Mai mult, noi, cadrele didactice, nu primim un feedback cu privire la rezultatele propriei clase. Pe de o parte este explicabil prin faptul că nu se fac ierarhii sau medii ale clasei, dar, pe de altă parte, centralizatorul din aplicația M.E. așază itemii cantitativ, pe categorii, ceea ce ar justifica un feedback care să raporteze rezultatele clasei la rezultatele obținute la nivel național. Relevanța capătă astfel un sens subiectiv, depinzând în mare măsură de conștiința fiecărui cadru didactic.

Un aspect relevant (sau de o relevanță formală) pentru cadrele didactice este obținerea unui număr de 4 puncte la evaluarea în vederea obținerii gradației de merit, cu condiția ca ponderea itemilor care au fost notați cu codul 10 în cadrul Evaluării Naționale să fie de peste 80%. 

EduPedu.ro: Considerați că evaluările, așa cum sunt acum formulate, sunt standarde pentru munca unui învățător la clasă? Dacă da, de ce? De ce nu și ce ar trebui schimbat la ele?

Silvia Duțu: “Da și nu. Nu cred că există un răspuns general valabil. Avem parte de atâtea instrumente de măsurare a muncii noastre, standardizate (teste, concursuri, olimpiade, calificative, medii) și nonstandardizate (plăcerea copilului de a veni la școală, inițiativele și implicarea elevului, satisfacția colaborării cu familia și copilul, produsele finite ale activității individuale și de grup), încât percepția personală (și, îndrăznesc să spun, generală) este că evaluările naționale sunt doar un instrument de presiune exercitat asupra tuturor factorilor implicați în actul didactic, mai ales că nu avem un feedback reprezentativ din partea ministerului. Sentimentul presiunii constrictive ia forma unui lanț ciclic: minister asupra inspectoratelor, inspectoratele asupra școlilor, școala asupra profesorului, profesorul asupra părintelui și părintele asupra elevului. Tocmai ultima verigă este cea mai importantă și, simultan, cea mai supusă stresului.

Evaluările naționale sunt o modalitate de a măsura și de a ameliora rezultate la finalul unui ciclu curricular, dar cam același lucru ne oferă și testele finale. Totuși, ca aceste evaluări să capete relevanță și în ochii beneficiarilor direcți și indirecți ai educației, acestea ar trebui concretizate în acțiuni ameliorative care să aducă o perspectivă nouă în învățare, să decontextualizeze învățarea din spațiul clasei/manualului/mijlocului clasic de realizare, să ofere un cadru modern de posibilitate a reușitei, să determine elevul să se autodepășească prin redirecționarea atenției de la motivațiile extrinseci (de genul recompensei materiale, mulțumirii părintelui/profesorului, pedepse, critici) la cele intrinseci (autonomia în învățare și controlul asupra a ce, cât și cum învață, înțelegerea semnificației și utilității învățării, dobândirea competenței și a sentimentului de apartenență). Acest ultim lucru este cu atât mai dificil, cu cât vârsta școlarului este mai mică.

Din experiența personală, dobândită prin învățare instituționalizată și proprie, aceste teste preiau din obișnuințele evaluative ale țărilor occidentale și din alternativele educaționale de tip Waldorf, Montessori, Step by Step, fără a fi contextualizate învățământului românesc. De exemplu, în alternativele educaționale nu există note, calificative, coduri, iar în sistemele occidentale de învățământ actul didactic nu se desfășoară atât de teoretic, cu mulți elevi și cu un singur cadru didactic la clasă, cu mijloace și materiale didactice sărace sau procurate prin bunăvoința părintelui și/sau din buzunarul cadrelor didactice. Cadrele didactice din România își doresc o învățare centrată mai mult pe elev ca individ, pe învățarea practică, pe orientarea muncii la clasă și mai puțin pe întocmirea de statistici și justificări sterile”.

Calendarul de administrare a Evaluărilor Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul şcolar 2021-2022 este următorul:

Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a

• Scris — Limba română — 10 mai 2022 
• Scris — Limba maternă — 10 mai 2022 
• Citit — Limba română — 11 mai 2022 
• Citit — Limba maternă — 11 mai 2022 
• Matematică — 12 mai 2022 
• Scris-Citit — Limba română pentru minoritățile naționale — 13 mai 2022

Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a

• Limba română — 17 mai 2022 
• Matematică — 18 mai 2022 
• Limba maternă — 19 mai 2022

Evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a: proba la Limbă și comunicare este programată pe 25 mai, iar la Matematică și Științe ale naturii pe 26 mai 2022.

Foto: © Photodeti | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Mircea Miclea: E momentul să fie făcute foarte serios Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ar trebui discutate și realizat un plan remedial pentru fiecare elev în parte

septembrie 2021 – VIDEO Evaluările Naționale de la clasele a VIII-a, a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi evaluări standardizate, corectarea va fi digitalizată, anunță ministrul Educației: Avem fișa de proiect cu fonduri europene deja scrisă, va trebui să achiziționăm echipamentele și să formăm cadrele didactice

Calendarul Evaluărilor Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, în anul școlar 2021-2022

INTERVIU Învățătorul care face povești din orele de română și matematică. La adunări și scăderi, termenii sunt “ostași” / Gabriel Sîrbu: “Cu un pic de imaginație, absolut orice oră poate deveni o poveste cu regi și dragoni, eroi și prințese”