Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu a realizat pentru EduPedu.ro un ghid complex cu sfaturi pentru candidații care susțin marți proba de Istorie de la Bacalaureat 2021. Ea atrage atenția că nu ajunge să rezolvi primele două subiecte pentru a te asigura că vei promova examenul. Cele mai multe greșeli de la Subiectul I și Subiectul II au legătură cu textul. Spre exemplu: „Neînțelegerea unor concepte simple precum: spațiu istoric, stat medieval, formațiune politică, organizație politică, practică politică, proiect politic, acțiune diplomatică, acțiune militară duce la rezolvare greșită a cerințelor.”
Ghid informativ pentru examenul de Bacalaureat, proba obligatorie a profilului
– Istorie –
Rezolvarea unor părți din Subiectul I și II din cadrul probei de bacalaureat la disciplina istorie este relativ simplă, căci verifică înțelegerea textului de către elevi și lucrul cu sursele istorice. Elevii ar trebui să fie familiarizați cu acest tip de activitate încă din gimnaziu, ținând cont de faptul că în clasele V-VIII intră prima dată în contact cu ceea ce presupune analiza unei surse istorice.
Textele trebuie citite cu atenție. Având în vedere faptul că o bună parte din răspunsuri se regăsesc punctual în sursele istorice date, se recomandă rezolvarea primilor 5 itemi de la Subiectul I și a primilor 4 itemi de la Subiectul al II-lea direct pe varianta primită, prin sublinierea răspunsurilor, urmată în mod logic de formularea și transcrierea acestora pe foaia de examen. A doua parte a acestor subiecte vizează verificarea conținutului istoric însușit.
Mulți elevi consideră că pot obține o notă de trecere dacă rezolvă doar cerințele referitoare la analiza surselor istorice. În aceste condiții, conform baremului, nota maximă ar fi 5,60. Nu le recomand să se bazeze pe acest lucru, căci, după cum urmează, vom observa faptul că o bună parte din greșelile frecvente făcute de elevi la Subiectul I și II au strict legătură cu textul. Sfatul meu: învățați, învățați, învățați!
Conținuturi pentru examenul de Bacalaureat:
- Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
- Statul medieval (sec. IX-XVIII): autonomii locale, formarea statelor medievale românești, instituții medievale
- Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității
- Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII – XX)
- România și concertul european: de la Criza Orientală la marile alianțe ale sec. XX (cu excepția faptelor desfășurate după 1920).
- Secolul XX: între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și Europa
- România postbelică: stalinism, național-comunism, disidență anticomunistă
- Construcția democrației postdecembriste
- Constituțiile din România (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991).
Subiectul I cuprinde două surse istorice referitoare la un anumit eveniment și presupune:
- Analiza celor două surse:
- Numirea, precizarea, menționarea, identificarea unor elemente din sursele date, conform cerințelor.
- Selectarea unei informații de tip cauză-efect din sursa dată prin preluarea ei cu ghilimele, specificând care este cauza, respectiv efectul.
- Conținutul istoric însușit:
- Prezentarea unor elemente date (ex. acțiuni politice, practici politice, proiecte politice).
- Identificarea unei asemănări între două elemente/specificarea unei caracteristici specifice unei noțiuni, în funcție de cerință
Dozare timp: 30-40 min
Recomandări:
- Formularea în propoziție a răspunsurilor: denotă seriozitate și capacitatea de a stăpâni limba română
- Informațiile din text se preiau cu ghilimele
- Când trebuie să realizăm o prezentare a unor elemente, prima dată le menționăm și doar apoi le detaliem prin definire, explicare și exemplificare. Întotdeauna când avem de realizat o prezentare trebuie să oferim cel puțin 2 informații istorice despre elementul prezentat pentru a obține punctajul maxim.
Greșeli frecvente:
- Identificarea greșită a informațiilor de tip cauză-efect:
- există dăți când în sursă apare prima dată efectul, iar apoi cauza, de aceea le identificăm după conectori:
- Conectori care exprimă cauzalitatea: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat fiind faptul că, din cauză că etc.
- Conectori care exprimă efectul: prin urmare, rezultă, așadar, astfel etc.
- există dăți când în sursă apare prima dată efectul, iar apoi cauza, de aceea le identificăm după conectori:
- atunci când lipsesc conectorii din sursă, în vederea stabilirii relației cauză-efect trebuie să avem ca element de control următorul aspect: evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect, fiind o urmare logică a acestuia
- Neînțelegerea unor concepte simple precum: spațiu istoric, stat medieval, formațiune politică, organizație politică, practică politică, proiect politic, acțiune diplomatică, acțiune militară duce la rezolvare greșită a cerințelor.
- Nerecunoașterea elementelor comune din cele două surse atunci când apare formularea: menționați … precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
- Elevii trec direct în prezentarea elementelor fără a le menționa la început.
- Nerecunoașterea acțiunilor/practicilor/proiectelor la care fac referire sursele, în vederea identificării altor două acțiuni/practici/proiecte
Subiectul II cuprinde o sursă istorică referitoare la un anumit eveniment și presupune:
- Analiza sursei:
- Numirea documentului/domnitorului/evenimentului prezentat în sursă.
- Identificarea secolului la care face referire sursa
- Menționarea unui element din sursă și preluarea din text a unei informații, în funcție de cerință
- Preluarea din sursă a două informații, conform cerinței
- Formularea unui punct de vedere și susținerea acestuia cu două informații din sursa dată
- Conținutul istoric însușit:
- Argumentarea unei afirmații și susținerea ei printr-un fapt istoric relevant
Dozare timp: 30-40 min
Recomandări:
- Formularea în propoziție a răspunsurilor: denotă seriozitate și capacitatea de a stăpâni limba română
- Informațiile din text se preiau cu ghilimele
- Formularea unui punct de vedere: menționăm o idee folosind propriile noastre cuvinte, iar apoi transcriem din text, folosind ghilimelele, informațiile pe care le-am folosit pentru a extrage acea idee.
- Argumentarea presupune realizarea unui scurt text despre problema dată, ținând cont că faptul istoric relevant este orice informație istorică pe care o putem aduce în sprijinul afirmației făcute. Faptul istoric ales va fi prezentat, iar în încheiere vom folosi o frază argumentativă care dă răspunsul la afirmația de la care am pornit, folosind conectorii:
Din cauză că…, atunci…
De aceea…, așadar…
Pentru că…, prin urmare…
Greșeli frecvente:
- Identificarea greșită a secolului la care face referire sursa dată
- În vederea formulării punctului de vedere, elevii uită să menționeze și informațiile din text care să-l susțină (Atenție! Dacă formulați punctul de vedere, dar nu specificați informațiile din sursă sau dacă selectați informațiile, dar nu formulați punctul de vedere, nu veți fi punctați, iar în consecință veți avea 0p.).
- În vederea realizării argumentării, elevii menționează faptul istoric relevant, dar nu îl prezintă; de multe ori uită formula de încheiere.
Subiectul III evaluează conținutul istoric însușit și modul prin care elevul știe să operaționalizeze informația prin intermediul unui eseu structurat.
Se urmărește:
- modul în care acesta face apel la contextul istoric;
- prezența elementelor de tip cauză-efect în discursul istoric;
- menționarea, precizarea sau specificarea unor caracteristici;
- prezentarea unor noțiuni;
- formularea unui punct de vedere și susținerea sa printr-un fapt istoric relevant care urmează a fi prezentat;
- încadrarea corectă în timp și spațiu;
- respectarea cerințelor;
- respectarea succesiunii cronologice/logice;
- încadrarea eseului în limita de spațiu precizată
Dozare timp: 70-90 min
Recomandări:
- destructurarea eseului prin realizarea pe ciornă a unei schițe simple (realizată în 2-3 minute), reprezentând rezolvarea cerințelor pentru fiecare –
- întotdeauna eseul trebuie să aibă o introducere, cuprins (rezolvarea cerințelor), încheiere
- Introducere: prezentarea în 2-3 fraze a contextului istoric dat, a ipotezei de la care se pleacă
- Cuprins: rezolvarea propriu-zisă a cerințelor din cadrul eseului structurat, folosindu-se în elaborare de schița făcută în prealabil pe ciornă
- Încheiere: revenirea la ideea din introducere cu o frază concluzivă
- Prezența conectorilor care exprimă cauza-efectul în modul de exprimare a ideii
- Conectori care exprimă cauzalitatea: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat fiind faptul că, din cauză că etc.
- Conectori care exprimă efectul: prin urmare, rezultă, așadar, astfel etc.
- Punctul de vedere se formulează la fel ca argumentația de la punctul 6, subiectul II
- Formularea unor enunțuri scurte; evitarea frazelor lungi de foarte mare întindere
- Existența unor fraze de tranziție când se realizează trecerea de la o cerință la cealaltă
Greșeli frecvente:
- Mulți elevi nu redactează eseul de teamă că nu știu să răspundă la toate cerințele. Sfatul meu: rezolvați ce știți! În momentul în care realizați o schiță a ceea ce urmează să redactați, veți observa faptul că ideile vin foarte repede și structural
- Lipsa unei introduceri și încheieri
- Lipsa corelării cerințelor cu un context istoric aferent
- Lipsa frazelor de tranziție necesare pentru a face trecerea de la o cerință la cealaltă
- Nu vă panicați pentru limita de spațiu!
Ultimele 10 minute din timpul alocat folosiți-le pentru a verifica lucrarea, dacă ați transcris tot ce era necesar de pe ciornă, dacă răspunsurile date sunt corecte.
Mult succes!”
Sursă foto: Pixabay