Schimbările climatice şi efectele activităţii oamenilor asupra mediului înconjurător reprezintă una din preocupările științifice constante ale GeoEcoMar. În acest context, o echipă multidisciplinară de cercetători a demarat la începutul anului 2019 un proiect de evaluare a calităţii ecosistemelor acvatice din Delta Dunării și din zona litorală – braţele Dunării, reţeaua hidrografică de canale şi lacuri şi lacurile litorale. Proiectul, finanțat prin Planul Național de Cercetare, are o durată de patru ani și își propune realizarea unui studiu integrat al calităţii acestor ecosisteme, aflate sub influenţe antropice, şi formularea unor propuneri concrete privind gestionarea durabilă a resurselor naturale. Numele proiectului este „Cercetări multidisciplinare privind efectele produse de intervenţiile antropice asupra Deltei Dunării şi zonei litorale şi posibilităţi de reabilitare a mediului înconjurător”.
Intervenția umană din ultimele două secole asupra Deltei Dunării a cauzat schimbări semnificative în structura şi modul de funcţionare al întregii zone. Crearea de canale de rectificare pentru navigaţie și construcția de baraje și îndiguiri au avut importante efecte negative asupra zonele inundabile. Creșterea traficului fluvial a dus la rândul său la apariția activităților generatoare de poluare – ape reziduale, pesticide, substanţe nocive sau deşeuri industriale. În secolul XX, tuturor acestora s-a adăugat exploatarea, adesea iraţională, a resurselor naturale prin agricultură, pescuit, vânătoare, cultivarea şi defrişarea stufului, extragerea nisipului folosit în construcții și, nu în ultimul rând, prin creșterea accelerată a activităților turistice.
Cercetarea științifică din domeniul geologiei și geoecologiei marine presupune întotdeauna un volum important de ore de muncă petrecute în campanii de teren. În 2019, echipa GeoEcoMar condusă de geografa Dr.Laura Duțu a întreprins două deplasări în Delta Dunării, unde a făcut studii de morfologie, hidrologie, sedimentologie și ecologie în apele Canalului Sulina şi ale braţului Sfântu Gheorghe. O altă zonă de interes este aceea a Complexului lagunar Razelm-Sinoe, unde cercetători au căutat conexiuni fizico-chimice şi biologice cu lacurile litorale situate în sectorul sudic al litoralului românesc – lacuri precum Corbu, Siutghiol, Tăbăcăriei și Tuzla. În aceste două campanii de teren, au fost culese date referitoare la morfologia albiei, regimul hidrodinamic, sedimentele (din patul albiei şi în suspensie) și au fost recoltate probe de biologie şi ecologie. Deplasările și achiziția de date au fost realizate cu ajutorul infrastructurii GeoEcoMar, – nava ISTROS, șalupele de cercetare și echipamentele de măsurători.
Concluziile de etapă ale studiilor arată că îndiguirile, rectificările de meandre și dragajele recente au generat modificări ale echilibrului dinamic şi ecologic al albiilor şi al zonelor inter – distributare situate între brațele Dunării, legate cu fluviul printr-o reţea dezvoltată de canale şi gârle. Aceste ecosisteme acvatice, considerate „ape de tranziţie” datorită poziţiei lor între fluviu şi mare, reprezintă zone „filtru-tampon” pentru încărcătura sedimentară şi pentru fluxurile de lichide transportate de fluviu către mare. Rectificarea meandrelor Dunării a avut un impact important şi asupra depresiunilor situate între braţele principale ale Dunării, în interiorul deltei, aducând modificări importante în modul de distribuţie al fluxurilor lichide şi solide la nivelul celor trei braţe ale Dunării, dar şi asupra transferului de apă şi sedimente (inclusiv poluanţi) dinspre cei trei furnizori principali – Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe – către zonele depresionare dintre brațe şi zonele de vărsare în Marea Neagră.
Demersul cuprinde, așadar, studii complexe, calitative şi cantitative şi investigaţii multidisciplinare detaliate (prin utilizarea mai multor metode şi tehnici moderne de cercetare) asupra braţelor Dunării din Deltă, a zonelor inter – distributare şi a lacurilor litorale, zone în care s-au produs importante modificări ecologice, morfologice, sedimentare și hidrologice. Echipamentele moderne au permis utilizarea unor tehnici pe măsură – batimetria multifascicul, curetometria cu ajutorul Accoustic Doppler Current Profiler (ADCP) pentru măsurarea morfologiei albiei şi a curenţilor Dunării, datele rezultate având un grad de precizie foarte mare.
Delta formată la gura de vărsare a fluviului Dunărea poartă amprenta evoluţiei condiţiilor climatice şi antropice ce au transformat intens condiţiile naturale ale bazinului hidrografic în ultimele secole. Ea conține ecosisteme acvatice de tranziţie complexe, care oferă un spectru larg de servicii eco-sistemice. Iată doar trei dintre acestea: un rezervor imens de biodiversitate; biofiltru natural şi zonă tampon; furnizor de bunuri naturale, datorită producţiei biologice ridicate şi productivităţii lor. În momentul finalizării, rezultatele studiului GeoEcoMar vor putea oferi o imagine detaliată și corectă a stării actuale a ecosistemului acvatic reprezentat de Delta Dunării și a efectelor activității umane asupra dinamicii hidro – morfo – sedimentare şi asupra biodiversităţii Deltei Dunării şi a zonei litorale. Aceste rezultate vor conține date privind răspunsul mediului la modificările cronologice şi spaţiale și vor putea fi folosite de către cei interesați (autorități în domeniu și / sau partenerii din mediul de afaceri) în conceperea unui plan de măsuri de reabilitare a unui ecosistem acvatic unic.
_________
Autori:
Dr. Laura Duțu și Ruxandra Zamfir – GeoEcoMar
G4Media.ro
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
